4 aprilie – Ziua Academiei Române

0

Pe 4 aprilie se sărbătoreşte Ziua Academiei Române. Decizia a fost luată de prezidiul instituţiei acum 13 ani.

 La 30 martie 1879 a apărut Legea prin care se înfiinţează Academia Română.

Instituţia a fost înfiinţată la 1/13 aprilie 1866, sub denumirea de ‘Societatea Literară Română’, devenind apoi Societatea Academică Română, din august 1867, iar din martie 1879 Academia Română. Academia a fost încă de la început concepută ca o instituţie naţională, lucru exprimat prin componenţa ei – ‘membri aleşi din toate provinciile româneşti: patru din Muntenia, câte trei din Moldova, Transilvania şi Basarabia şi câte doi din Banat, Bucovina, Maramureş şi Macedonia’ – cât şi prin programul anunţat.

Scopul ei a fost elaborarea ortografiei şi gramaticii limbii române, începerea şi realizarea unui dicţionar român.

Printre primele personalităţi ale vieţii culturale care au făcut parte din acest for s-au aflat Iosif Hodoş din Maramureş; Timotei Cipariu şi George Bariţiu din Transilvania; Andrei Mocioni (Mocsony) şi Vicenţiu Babeş din Banat; Alexandru Hurmuzachi din Bucovina; Vasile Alecsandri şi Costache Negruzzi din Moldova, Ion Heliade-Rădulescu, August Treboniu Laurian şi C.A.Roseti din Muntenia.

La 1/13 august 1867, Societatea Literară Română se transforma în Societatea Academică Română. Cu acest prilej, Timotei Cipariu sublinia: ‘Pentru eliberarea limbei naţionale va îngriji mai cu distincţiune decât altele chiar această Societate Literară. Ea va îngriji ca limba română să scape de tot jugul despotismului sub cari de secoli a gemut. Ea va îngriji pentru conservarea limbii româneşti, din toate provinciile locuite de români. Ea îi va reda forma curat naţională română pentru ca să figureze cu toată demnitatea între şi lângă surorile ei de origine latină’.

La 30 martie 1879, se înfiinţa prin lege Academia Română care era declarată institut naţional şi avea următoarele trei secţii: Secţiunea literară: literatură, artă, filologie şi filosofie; Secţiunea istorică: istorie, geografie şi ştiinţe sociale; Secţiunea ştiinţifică: ştiinţe teoretice şi aplicate.

Ca instituţie naţională, Academia Română a împlinit, în plan cultural şi ştiinţific, unirea românilor înainte ca ea să se fi produs în plan politic. Acest lucru a fost subliniat şi la sesiunea jubiliară din 1919: ‘În lupta sfântă pentru unirea tuturor românilor, Academia Română şi-a avut partea ei importantă pe teren cultural (…), a reunit în cercul restrâns al viitoarei Academii bărbaţi luminaţi din toate ţinuturile româneşti şi astfel România Mare de azi îşi găsea de o jumătate de secol patria comună sub acoperişul tânărului aşezământ’.

În cei peste 130 de ani de existenţă, în Academia Română s-au regăsit reprezentanţi marcanţi din toate domeniile ştiinţelor (filologice, istorice, matematice, fizice, chimice, biologice, geonomice, tehnice, agricole, silvice, medicale ş.a.), ale literaturii şi artei, reprezentanţi ai cultelor, armatei şi vieţii politice.

Un moment greu în istoria Academiei l-a constituit aplicarea Decretului din 9 iunie 1948 privind transformarea ei în Academia R.P.R.

La 5 ianuarie 1990, imediat după Revoluţia din decembrie ’89, Consiliul Frontului Salvării Naţionale a dat un decret prin care Academia Română se reorganiza. Astfel, Academia Română redevenea cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al ţării.

Academia Română are 14 secţii, 3 filiale în Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara şi 69 de institute şi centre de cercetare ştiinţifică pe diverse domenii. Pe lângă acestea se numără şi Biblioteca Academiei Române, Editura Academiei (înfiinţată în 1938), Fundaţia Familiei ‘Menachem H. Elias’ (înfiinţată în 1925) şi Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă (înfiinţată în ianuarie 1998), precum şi revista ‘Academica’ (înfiinţată în oct. 1990).

Între 16 ianuarie 1998 – aprilie 2006, Academia Română a fost condusă de istoricul literar Eugen Simion, membru titular al acestui for din 1992. Din 5 aprilie 2006, preşedinte al Academiei Române este Ionel Haiduc, membru titular al Academiei Române din 18 decembrie 1991, doctor în ştiinţe chimice (1964), care condusese filiala Cluj-Napoca a acestui înalt for (din 1965). A fost reales preşedinte al înaltului for de cultură în aprilie 2010.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.