Câtă apă este necesară pentru a fabrica o pereche de blugi?

0

Următoarea dată când te opreşti la un restaurant pentru a mânca ceva rapid, gândeşte-te la următorul lucru: a fost nevoie de aproape 2400 de litri de apă pentru a face hamburgerul pe care îl mănânci, halba ta de bere a avut nevoie de 75 de litri de apă, iar  blugii şi tricoul tău “au băut” cam 4600 de litri, adică 1900 şi respectiv 2700 de litri.

În total: Aproximativ 7200 de litri de apă, iar acest rezultat este fără garnitura de cartofi pai, relatează Emily Gertz pentru Ensia.com.

Aceste cantităţi reprezintă “amprenta de apă” a fiecărui produs: cantitatea totală de apă dulce folosită în procesul de fabricaţie, utilizată inclusiv în producerea ingredientelor. Pentru multe produse, nu a existat nici o preocupare pentru a menţine această amprentă la un nivel scăzut, deoarece “apa este ieftină şi există din belşug”.

Însă, astăzi, lucrurile se schimbă. Chiar dacă o mare parte din apa pe care o utilizăm pentru creşterea alimentelor şi fabricarea produselor este recirculată, apa dulce va fi din ce în ce mai puţin accesibilă în următorul secol. Creşterea populaţiei va mări atât cererea pentru apă dulce, cât şi nivelul de poluare a surselor potabile. În acelaşi timp, modificările climatice afectează tiparele istorice de precipitaţii, diminuând sursele de apă dulce, cum ar fi gheţarii şi masa de zăpadă, şi creând secete şi inundaţii fără precedent.

Potrivit unei analize publicate în septembrie 2010, sursele de apă dulce ale celei mai mari părţi din populaţia lumii se află în faţa unui risc maxim.

Peter McIntyre, profesor la Universitatea Wisconsin, şi co-autor al studiului spune că “dacă priveşti cu atenţie la distribuţia globală a oamenilor şi la distribuţia globală a nivelului de ameninţare a securităţii apei, locurile cu riscul cel mai mare acoperă aproximativ 80% din populaţia totală a lumii, peste patru miliarde de oameni”.

“Adesea se spune că apa va fi noul petrol al secolului 21, în sensul că va deveni o resursă rară”, spune McIntyre. “În cadrul imaginii de ansamblu, poţi trăi fără petrol, dar nu poţi trăi fără apă. Apa este o componentă fundamentală a vieţii. Iar acest lucru este valabil şi în cazul companiilor”.

 

  • Surpriza blugilor

Cunoaşterea amprentei de apă pentru bunuri şi servicii poate ajuta afacerile să utilizeze apa într-un mod mult mai eficient (şi să lucreze cu furnizorii, în aşa fel încât şi aceştia să facă la fel), să protejeze sursele de apă într-un mod proactiv şi să reducă vulnerabilitatea la schimbarea calităţii şi cantităţii apei.

“Companiile vor începe să îşi evalueze riscurile şi impactul asociat cu apa”, spune Jason Morrison, director de programe la Institutul Pacific, un think-thank privind sustenabilitatea, cu sediul în California. “Nu poţi gestiona ceva ce nu măsori”.

Să luăm, spre exemplu, o pereche de blugi: Potrivit Reţelei Amprentelor de Apă, producerea a 450 de grame de bumbac necesită în medie 5700 de litri de apă:

  • 45% – apă de irigaţie de la suprafaţă sau de la sursele subterane (cunoscută ca şi “apă albastră”)
  • 41% – apă de ploaie depozitată în sol (apă verde)
  • 14% – apă utilizată pentru a dilua scurgerile de substanţe, precum şi apele reziduale încărcate cu substanţe chimice de la morile de textile (apă gri).

În 2007, producătorul de textile Levi Strauss &Co. a evaluat amprenta de apă a unei perechi de blugi, de la producţie şi până la depozitarea definitivă, şi a descoperit că fiecare pereche de blugi utiliza 3500 de litri de apă, din momentul “naşterii” blugilor şi până la “moartea” lor.

Aproximativ 1% din apă a fost utilizată în mod direct în procesul de fabricare, peste 50% în lanţul de aprovizionare, inclusiv la creşterea bumbacului şi vânzarea pantalonilor, iar aproximativ 45% de către consumator, pentru a avea grijă de blugi.

 

  • 87 litri pentru o halbă de bere

Cum arată consumul de apă în cadrul procesului de fabricare a berii? Aproximativ 89% din apa necesară pentru a crea o halbă de bere este consumată în etapa recoltelor agricole, cum ar fi cele de orz şi hamei.

SABMiller, o companie globală de producţie a berii, care deţine aproape 200 de mărci, a încheiat recent un parteneriat cu un grup internaţional de conservare WWF, pentru a produce raportul “Viitorul Apei”, o evaluare a expunerii companiei la riscurile de apă din Africa de Sud, Tanzania, Ucraina şi Peru.

SABMiller a descoperit că operaţiunile sale din Tanzania utilizau în medie aproximativ 87 de litri de apă pentru fiecare halbă de bere produsă. Halba de bere din Africa de Sud utiliza 72 de litri, în timp ce în Ucraina şi Peru era nevoie “doar” de 26 de litri de apă.

În fiecare din aceste ţări, 90% din amprenta de apă provenea de la cultivarea ingredientelor. Însă, pentru ţări cu economii şi medii atât de diferite, aceste cantităţi şi procentaje nu spun întreaga poveste.

Peru şi Ucraina utilizează cantităţi substanţiale de ape gri în agricultură, de exemplu, în timp ce amprentele din Africa de Sud şi Tanzania sunt în principal de apă verde şi albastră. În Ucraina, deteriorarea infrastructurii reprezintă un risc major pentru sursele de apă, în timp ce în Tanzania şi Peru, creşterea populaţiei reprezintă o adevărată provocare.

Expansiunea economică rapidă a Africii de Sud înseamnă că industrii diferite vor concura pentru aceleaşi surse limitate de apă. Toate cele patru ţări se confruntă cu probleme în ceea ce priveşte poluarea apei.

Nici cei 2400 de litri de apă necesari pentru a produce un hamburger nu reprezintă o problemă minoră. O mare parte a acestei amprente de apă este concentrată în creşterea cerealelor cu care sunt hrănite vitele. Creşterea animalelor în aer liber ar putea ajuta la refacerea pajiştilor şi la îmbunătăţirea condiţiilor de apă: animalele împrăştie seminţe de iarbă pe măsură ce înaintează şi le bătătoresc în sol cu copitele. Pe măsură ce o altă vegetaţie creşte, rădăcinile ajută la captarea apei de ploaie, aşa că, aceasta ajunge în sol şi în apele subterane, în loc să se piardă prin scurgeri sau evaporare.

 

  • A eticheta sau a nu eticheta?

Programul din SUA denumit “Water Sense” permite toaletelor, duşurilor şi robinetelor de la chiuvetele din baie, care trec de un test riguros, să afişeze o etichetă oficială. Semnul spune consumatorilor că respectivele unităţi folosesc mai puţină apă decât celelalte obiecte care nu sunt certificate, în timp ce nivelul de performanţă rămâne acelaşi.

“Etichetarea produselor în funcţie de amprenta lor de apă ar putea fi problematică, datorită comparaţiei”, spune Morrison. El spune că este “sceptic în ceea ce priveşte realizarea unui astfel de sistem de etichetare”. Totuşi, trebuie să începi de undeva. Amprentele de apă ar putea ajuta companiile să îşi gestioneze riscul de apă, având în vedere probabilitatea din ce în ce mai mare de a experimenta un deficit de apă.

“Amploarea problemei globale a apei va impune ca toate sectoarele societăţii să îşi îndeplinească propriile obligaţii. Aşadar, consumatori, cetăţeni, corporaţii, toţi vom avea un rol în rezolvarea acestei probleme”, spune Morrison. “O parte din soluţie va fi reprezentată de comportamentul personal, de modul în care oamenii folosesc apa acasă, dar, de asemenea, va ţine şi de alegerile lor, de produsele pe care le achiziţionează”.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.