CCR: Pensia de serviciu se acordă pentru calitatea de judecător al Curţii, indiferent de momentul pensionării

0

Curtea Constituţională a României susţine că beneficiul pensiei de serviciu se acordă pentru calitatea de judecător al CCR, indiferent de momentul pensionării persoanei care deţine sau a deţinut această calitate.

Curtea a dat publicităţii motivarea deciziei din 12 martie în care a constatat că dispoziţiile art.71 alin.(2) teza întâi din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea CCR, care fac obiectul excepţiei ridicate de Avocatul Poporului (AP), sunt constituţionale în măsura în care se aplică judecătorilor Curţii care au exercitat această funcţie, indiferent de data pensionării.

În sesizare, AP a susţinut că textul de lege criticat prevede pentru acordarea pensiei de serviciu două condiţii, şi anume ca, pe de o parte, persoana în cauză „să fi avut un mandat de judecător al instanţei constituţionale”, iar, pe de altă parte, să fi îndeplinit condiţiile de pensionare anterior sau în cursul exercitării mandatului de judecător.

CCR apreciază că diferenţierea făcută printr-o interpretare care are în vedere numai momentul împlinirii vârstei de pensionare în timpul mandatului creează o discriminare evidentă între persoane care se află în aceeaşi situaţie juridică.

Curte precizează că, în realitate, autorul sesizării nu urmăreşte constatarea neconstituţionalităţii în ansamblu a dispoziţiilor respective, ci solicită mai degrabă pronunţarea unei decizii sub rezervă de interpretare în sensul stabilirii înţelesului constituţional al textului de lege criticat şi al excluderii din sfera de aplicare a legii a unui înţeles neconstituţional.

În aceste condiţii, CCR constată că din conţinutul normativ al prevederilor invocate reies următoarele aspecte: dacă judecătorul Curţii Constituţionale la data numirii sale deţine calitatea de pensionar, pensia sa va fi recalculată odată cu începerea mandatului său, în acest sens legea fiind explicită şi prevăzând recalcularea pensiilor anterior stabilite; dacă judecătorul Curţii îndeplineşte condiţiile de pensionare în cursul exercitării mandatului său, va beneficia direct de pensie de serviciu; dacă un fost judecător al Curţii îndeplineşte condiţiile de pensionare la un moment ulterior încheierii mandatului său, la data pensionării, va beneficia direct de pensie de serviciu în înţelesul art.71 alin.(2) teza întâi din Legea 47/1992.

„Rezultă că în ultimele două cazuri nu este vorba de nicio obligaţie a autorităţilor publice competente să recalculeze o pensie anterior stabilită, ci textul de lege impune obligaţia acestora de a stabili, în mod direct, în persoana judecătorului Curţii Constituţionale, independent de existenţa unui mandat în cure sau încheiat, a unei pensii de serviciu. (…) Aşadar, interpretarea dată textului de lege în sensul că un fost judecător al Curţii Constituţionale, dacă îndeplineşte condiţiile de pensionare la un moment ulterior încheierii mandatului său, nu va beneficia direct de pensie de serviciu în înţelesul art.71 alin.(2) teza întâi din Legea 47/1992 este neconstituţională, întrucât vizează aplicarea unui tratament juridic diferenţiat unei persoane (fost judecător al Curţii Constituţionale) aflate într-o situaţie juridică identică cu a altei persoane (judecător în funcţie al Curţii Constituţionale). În aceste condiţii, Curtea constată că o atare interpretare este contrară art.16 din Constituţie şi, excedând cadrului constituţional, urmează a fi exclusă de la aplicare”, spun judecătorii CCR.

În motivare, se arată că solicitarea AP are în vedere faptul că textul în cauză este susceptibil de a fi interpretat în mod neconstituţional, fără a se indica însă o anumită practică administrativă sau judecătorească ce ar fi achiesat unei interpretări neconstituţionale.

Pentru a lămuri această problemă, susţine Curtea, au fost solicitate informaţii suplimentare de la Casa Naţională de Pensii Publice în privinţa modului în care interpretează şi aplică dispoziţiile criticate cu referire specială la judecătorii Curţii Constituţionale care au împlinit vârsta de pensionare după încetarea mandatului la CCR.

Potrivit practicii acesteia, textul criticat se referă numai la acei judecători ai Curţii Constituţionale care sunt în activitate la data solicitării pensiei, astfel încât cei care au îndeplinit condiţiile de pensionare după încetarea mandatului nu pot beneficia de pensie de serviciu.

Curtea reţine că, în sensul celor susţinute de CNPP, sunt şi dispoziţiile art.26 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi ale Legii 47/1992 privind organizarea şi
funcţionarea CCR, referitoare la pensiile de serviciu şi la acordarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005. Acest text legal prevede: „Beneficiază de pensie de serviciu în condiţiile Legii 47/1992, persoanele care au calitatea de judecător al Curţii Constituţionale la data pensionării sau a recalculării pensiei, indiferent de vechimea în magistratură, numai dacă îndeplinesc condiţiile pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă conform Legii 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare”.

Curtea constată că interpretarea pretins neconstituţională are o persistenţă în timp, fiind aplicată în mod continuu de autorităţile administrative cu competenţe în domeniu după anul 2005.

„În aceste condiţii se ridică problema dacă aspectele criticate sunt chestiuni care ar putea fi soluţionate pe calea contenciosului administrativ, prin formularea unei plângeri potrivit art.7 alin.(11) din Legea contenciosului administrativ 554/2004, text în accepţiunea căruia ‘În cazul actului administrativ normativ, plângerea prealabilă poate fi formulată oricând’. De asemenea, potrivit art.11 alin.(4) din Legea 554/2004, ‘actele administrative cu caracter normativ care se consideră a fi nelegale pot fi atacate oricând’. Raportat la această problemă, Curtea constată că o asemenea practică administrativă este obiectivarea conţinutului normativ al legii (…), aceasta din urmă dând posibilitatea unei atari interpretări. Actul de reglementare secundară prin conţinutul său nu excedează celui al legii, ci se încadrează în limitele ei. În aceste condiţii, pe calea unei acţiuni în contencios administrativ nu s-ar ajunge la anularea actului administrativ cu caracter normativ, întrucât acesta reprezintă aplicarea uneia dintre interpretările ce se pot aduce conţinutului normativ al legii”, susţin judecătorii.

Curtea constată că, întrucât deciziile sale produc efecte numai pentru viitor, cele stabilite prin prezenta decizie, referitor la judecătorii Curţii Constituţionale care au îndeplinit condiţiile de pensionare sau au solicitat acordarea pensiei de serviciu la un moment ulterior încetării funcţiei, urmează a se aplica de către Casa Naţională de Pensii Publice, prin casele judeţene de pensii şi casele sectoriale de pensii, numai de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial.

Totodată, subliniază că instanţele vor aplica prezenta decizie numai în cauzele pendinte la momentul publicării acesteia, cauze în care respectivele dispoziţii sunt aplicabile, precum şi în cauzele în care, eventual, a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, în această ultimă ipoteză decizia CCR constituind temei al revizuirii.

Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie.(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.