Cum să izolăm casa în mod ecologic – 5 idei practice

4

Calendarul ne anunţă că vine vara, un anotimp când, de obicei, puţini dintre noi îşi mai amintesc de frigul şi umezeala iernii. Totuşi, cum omul gospodar îşi face vara sanie, ideea de a ne izola locuinţa în acest sezon nu e chiar atât de ciudată pe cât ar părea. În plus, stratul suplimentar de izolator protejează şi contra caniculei, nu doar a gerului, economisind parte din cheltuielile cauzate de aerul condiţionat atât de necesar când afară sunt 40 de grade.

Dan Bărboi

 

Iar dacă tot luăm în calcul ideea de a izola locuinţa, nu strică să privim şi către metodele sugerate de Greenopolis, mai ecologice decât tradiţionalele plăci de polistiren, cu ale lor efecte negative despre care deja s-a scris foarte mult (de la degajarea de substanţe toxice până la deşeurile nebiodegradabile care se generează în timpul operaţiei de izolare).

 

1. Denim reciclat

Denimul, sau mai pe româneşte zis pânza de doc, este materialul din care sunt confecţionaţi popularii pantaloni blue-jeans. Acest tip de material izolator se realizează din reciclarea acestor pantaloni şi a deşeurilor rezultate la fabricarea lor, după ce sunt curăţate şi tratate cu acid boric, care conferă produsului finit rezistenţă la foc, insecte şi mucegai.

Izolaţia cu denim este 100% reciclată, iar bumbacul din care este produsă pânza nu emană niciun gaz chimic. Se instalează rapid şi uşor, fără echipament special sau îmbrăcăminte de protecţie.

Avantajele izolaţiei din denim:

– procesul de fabricaţie consumă puţină energie, iar izolatorul este 100% reciclabil;

– nu conţine compuşi iritanţi pentru gât sau piele;

– este plăcut la atingere şi uşor de montat pe pereţi;

– bumbacul este şi un bun izolator fonic.

În prezent izolaţia cu denim nu a ajuns în România şi nu este prezentă în oferta niciunui magazin local de materiale de construcţii, însă în curând ea va deveni o alternativă viabilă şi la noi. Mai mulţi oameni de afaceri americani care lucrează deja în domeniul imobiliar la noi în ţară au decis să deschidă o fabrică de izolaţii din denim, cu o investiţie iniţială de 9 milioane euro. Fabrica va fi amplasată pe şoseaua de Centură a Capitalei, lângă Mogoşoaia.

 

2. Lâna de oaie

 Lâna este un izolator excelent, folosit ca atare de mii de ani, în nenumărate tipuri de haine, căciuli sau chiar încălţăminte. Calităţile lânei provin din dispunerea firelor de păr, între care se formează mici goluri de aer, cu rol excelent de izolare termică. Nu degeaba se spune că, în vechime, ciobanii români îşi păstrau cuşma de oaie pe cap şi vara şi iarna, pentru a-i proteja atât de ger, cât şi de arşiţă.

În mod similar, stratul de lână utilizat modern pentru izolarea locuinţelor (un fel de saltele care se fixează pe perete) are mai multe avantaje, dintre care merită menţionate:

– material 100% natural, regenerabil şi biodegradabil;

– procesul de fabricaţie consumă cu 15% mai puţină energie decât izolaţia din fibră de sticlă;

– perfect sigur la atingere şi uşor de instalat;

– nu este iritant pentru piele, ochi sau plămâni;

– este ignifugat şi rezistent la apă, în urma unor tratamente specifice.

Acest tip de izolator se fabrică din fibre de lână naturală, spălată şi tratată, care sunt compactate mecanic folosind maxim 12% fibre de poliester, pentru a forma plăci, saltele sau role. Izolaţia de lână se foloseşte ca izolator termic şi fonic, atât la construcţii uşoare (case pe structură de lemn) cât şi la clădiri din cărămidă.

Fără a face reclamă vreunei firme anume, putem spune că izolaţia din lână de oaie este deja prezentă în oferta cel puţin a unei firme din România, la preţuri care depind de grosimea stratului de izolator.

Cel mai ieftin sortiment, de 20 de milimetri grosime are un preţ de 4 euro pe metrul pătrat şi poate ajunge la 16 euro metrul pătrat pentru izolaţia cu o grosime de 100 de milimetri (fără TVA). Montajul costă aproximativ 50 lei pe metru pătrat.

 

 3. Baloţi de paie

Din cele mai vechi timpuri, oamenii şi animalele au învăţat că, iarna, paiele ţin de cald, iar vara păstrează răcoarea. Este acelaşi principiu al materialelor izolatoare ce conţin mici goluri de aer în interior, întâlnit şi în exemplele anterioare.

Iată că, mai recent, ideea a prins contur şi în industria materialelor de construcţii, iar cei care îşi doresc o casă ecologică pot lua în calcul, ca material izolator, baloţii de paie compactaţi şi împachetaţi într-un cofraj de lemn.

Printre avantaje, putem menţiona:

– material regenerabil, biodegradabil şi 100% ecologic;

– foarte bun izolator termic şi fonic;

– aplicarea stratului de izolator se realizează mult mai uşor decât în cazul celorlalte materiale;

– foarte ieftin în comparaţie izolaţiile clasice.

Ideea nu mai este demult o noutate în America, unde entuziaşti ai traiului ecologic au aplicat-o cu succes. Un exemplu este locuinţa construită de Carolyn Roberts lângă Tucson, cu un cost infim (pentru Statele Unite) de 50.000 USD. Pentru cei care se îndoiesc de rezistenţa în timp sau la intemperii a acestei tehnologii, proprietara afirmă că locuinţa sa a trecut cu bine 23 de inspecţii – şi ştim bine că, în SUA, standardele de siguranţă sunt foarte stricte şi se respectă la literă.

Dar – SURPRIZĂ – ideea este deja aplicată şi în România. Da, chiar dacă suntem obişnuiţi ca ideile noi să pătrundă destul de greu în ţara noastră, există deja case din paie construite cu tehnologia modernă. Şi nu, nu e vorba de bătrânescul nostru chirpici.

La jumătatea anului trecut, Asociaţia ECO HABITAT a anunţat că dezvoltă în România tehnicile construirii caselor din baloţi de paie.

În apropiere de Buzău, un grup de tineri entuziaşti construiesc case din baloţi de paie, ca parte a unui proiect social ecologic realizat împreună cu Parohia Glodeanu Cârlig. O alta casă din baloţi de paie a fost ridicată la Valea Nucului, în comuna Berca, în cadrul unui proiect privat.

Potrivit constructorilor Asociaţiei, acest tip de casă este de 3 ori mai eficient decât o locuinţă obişnuită, iar, într-un ciclu normal de viaţă de 30 de ani, costurile pentru energie se reduc cu până la 75%.

Baloţii de paie echilibrează şi umiditatea aerului prin stratul de lut care îi acoperă. Casa are o inerţie termică mare – menţine căldura, lutul absoarbe agenţii poluanţi, nu există emisii toxice, casa este vie, organică şi are altă încărcare energetică.

Se folosesc aproximativ aceleaşi materiale ca şi la chirpici, dar puse în altă ordine, tehnologia diferind astfel esenţial. Tehnica folosind baloţii din paie s-a dezvoltat de zeci de ani în ţările Occidentale, în Germania ajungând să se construiască acum chiar blocuri de 3-4 etaje cu aceste materiale şi tehnici.

 

4. Celuloză (hârtie reciclată)

Celuloza utilizată în panourile izolatoare provine din hârtie reciclată, care a fost tocată şi amestecată cu acid boric, pentru a o ignifuga, şi cu soluţie antiseptică pentru a combate insectele şi rozătoarele.

Metoda este o soluţie modernă şi performantă de izolaţie termică şi fonică, realizată prin injectarea fibrei de celuloză, sub presiune, în spaţiul care se doreşte izolat.

Pe scurt, avantajele sale majore sunt:

– este 100% reciclabilă şi provine din materiale reciclate;

– producţia sa consumă de 10 ori mai puţină energie decât izolaţia din fibră de sticlă;

– nu reacţionează cu oţelul, cuprul şi aluminiul, deci nu le corodează;

– este şi un foarte eficient izolator fonic;

– nu permite apariţia mucegaiului sau a fungilor.

În plus, pasta de celuloză pătrunde în spaţii sau zone înguste din jurul instalaţiilor din pereţi, cum ar fi ţevi şi conductori electrici, nelăsând goluri de aer libere care ar putea reduce eficienţa izolaţiei. Celuloza ajută la distribuţia uniformă a umezelii prin cavităţile din pereţi, prevenind acumularea ei într-o zonă şi accelerând evaporarea.

Şi acest tip de izolaţie a pătruns deja în ofertele firmelor de construcţii din România, la costuri relativ reduse (ca termen de referinţă, între 10 şi 15 €/mp, TVA inclus, după cum afirmă oferta unei firme de profil).

 

5. Spumă din materiale organice, cum ar fi soia

Spuma organică este cunoscută de mult pe plan industrial şi are aspect similar cu spuma poliuretanică expandată, fiind însă fabricată din ingrediente organice (ulei de soia, plastic de tip PET reciclat etc.).

De fapt, principalul element care o deosebeşte de spuma poliuretanică tradiţională este faptul că unul din componentele principale ale produsului (poliolii) provine din diverse plante – uleiul de ricin, uleiul de soia – sau PET-uri reciclate. Acesta reprezintă 20 % din compoziţia materialului astăzi şi se aşteaptă o creştere în viitor.

Modul de aplicare şi principiile de funcţionare sunt, din nou, similare cu ale spumei poliuretanice: se injectează în cavităţile din pereţi, unde îşi măreşte volumul de până la 100 de ori, după care excesul este tăiat cu un cutter.

Printre beneficiile sale majore:

– materialul conţine numai ingrediente naturale;

– se expandează mult, astfel încât poate sigila spaţiile închise;

– este uşor şi deloc dificil de aplicat;

– este şi un bun izolator fonic;

– rezistă la mucegai, umezeală şi fungi.

Ca izolator termic, spuma organică se comportă în aceiaşi parametri ca şi materialele clasice, dar – spre deosebire de acestea – îşi menţine coeficientul de izolare termică în timp. Evident, nu conţine şi, deci, nu degajă substanţe toxice şi, deoarece previne mucegaiul şi praful, este recomandată pentru locuinţele persoanelor suferind de astm.

 

Dan Bărboi

 

loading...
Citește și
4 Comentarii
  1. eu spune

    cu paie este cel mai bine

  2. F.B. spune

    bun articol.bravo autorului

  3. Razvan spune

    izolatie cu celuloza pret de la 4 şi 25 €/mp, TVA inclus
    (25 €/mp la o grosime de 40cm, casa pasiva)

  4. cosma spune

    doresc sa cumpar si sa utilizez saltele izolatoare din lana, dar nu stiu de unde le pot procura. ma puteti ajuta cu aceasta informatie ? multumesc. cosma

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.