Deşeurile, ca sursă de câştig: din 4-5 PET-uri reciclate, chinezii fabrică un tricou

7

Activitatea de colectare selectivă a deşeurilor începe să prindă aripi şi în România, nu neaparat din spirit civic, ci mai degrabă din obligaţia alinierii agenţilor economici la standardele UE. Pe piaţă, în afara societăţilor publice care asigură serviciile de curăţenie în oraşe, funcţionează şi firme private de colectare, ale căror echipe se deplasează la sediul agenţilor economici, ridică deşeurile şi achită contravaloarea acestora. Despre acest circuit al deşeurilor şi cum ajung ele să fie valorificate ne-a vorbit Ionuţ Pârvu, director adjunct punct de lucru Iaşi al firmei de colectare „Recycle International”.

 

Financiarul.ro: – Ce face, mai exact, o firmă specializată în managementul deşeurilor reciclabile?

Ionuţ Pârvu: – În doar câteva cuvinte, răspunsul este: colectează, procesează şi valorifică deşeurile. Dar să vă explic cum funcţionează întregul sistem. Firmele care introduc ambalaje pe piaţă sunt obligate, prin lege, să se implice şi în recuperarea lor. Spre exemplu, dacă este vorba de firme care importă produse ambalate în plastic, tirurile cu marfă sunt înregistrate la vamă, iar din declaraţia vamală reiese cantitatea de deşeuri pe care firma respectivă a introdus-o în ţară.

Aceste cantităţi de “viitoare deşeuri” sunt transmise de la vamă către Administraţia Fondului de Mediu – autoritatea responsabilă să controleze agentul economic dacă a respectat legea (vorbim aici de Legea 621/2005), mai exact, dacă a luat măsurile necesare pentru recuperarea deşeurilor din piaţă.

Această misiune de recuperare este, de regulă, externalizată către o organizaţie specializată în managementul deşeurilor (cum este Eco-Rom). Respectiva organizaţie contractează la rândul ei mai multe firme de colectare a deşeurilor, cum este şi Recycling Internaţional, care îşi asumă responsabilitatea colectării unei anumite cantităţi de deşeuri pe lună şi direcţionării acesteia spre reciclator. În acest fel, se asigură un circuit care face posibilă reciclarea materialelor şi reintroducerea lor în sistemul de producţie. Aş putea spune că ceea ce în multe ţări ale lumii se întâmplă de ani de zile, funcţionează timid şi la noi.

 

Financiarul.ro: – Chiar funcţionează? Dacă ne gândim la grămezile de gunoaie nelipsite din natură, de la marginile pădurilor sau lacurilor, am fi mai degrabă convinşi că tot acest proces rămâne la nivel de intenţie, fără a fi aplicat în practică…

Ionuţ Pârvu: – Problema deşeurilor a devenit deosebit de importantă odată cu armonizarea legislaţiei din România cu cea din Uniunea Europeană. Practic, suntem împinşi de la spate să facem ceva în acest sens, însă nu ne putem aştepta la minuni care să se întâmple peste noapte. În România nu există facilităţi pentru precolectare care să acopere întreaga gamă de deşeuri reciclabile generate din activităţile economice şi casnice.

În plus, nu avem acel spirit civic pe care îl întâlnim la germani, spre exemplu, unde aproape fiecare cetăţean s-a “specializat” în reciclarea deşeurilor, a învăţat ce trebuie să facă şi a trecut la fapte. Nu neaparat din obligaţie, ci din convingerea că aşa este bine. Este drept că pentru cei care nu s-au aliniat la cerinţele de reciclare, abaterile sunt sancţionate cu amenzi ce pot ajunge chiar şi la 1.500 de euro. În România, s-a început cu disciplinarea agenţilor economici, într-o primă fază, iar “metoda educativă” este simplă: amenda de 2 lei/kg de deşeu nereciclat.
 

Financiarul.ro: – Şi cum se colectează toate aceste deşeuri?

Ionuţ Pârvu: –  Noi contactăm agenţii economici generatori de deşeuri, le analizăm necesităţile şi oferim apoi soluţii de precolectare a deşeurilor, transport, procesare, distrugere prin mărunţire acolo unde este cazul, balotare şi reciclare. Practic, mergem la sediul firmei, ridicăm deşeurile şi achităm contravaloarea acestora. Cantităţi însemnate de deşeuri se produc la firmele de bricolaj, care comercializează materiale de construcţii, dar şi la supermarket-uri, acolo unde întreaga marfă soseşte ambalată.

Interesant e faptul că nu supermarket-ul este responsabil, prin lege, de colectarea deşeurilor, ci furnizorii produselor, adică producătorii şi importatorii. Aceştia sunt cei care plătesc un operator ca să se preocupe de recuperarea cantităţii de deşeuri pe care au introdus-o pe piaţă. În schimb, supermarket-urile îşi asigură un venit din această activitate de colectare a deşeurilor, făcând licitaţie pentru a alege colectorul care le oferă cel mai bun preţ per kilogram sau tonă de deşeuri.

 

Financiarul.ro: – La ce nivel sunt aceste preţuri?

Ionuţ Pârvu: – Variază destul de mult în funcţie de tipul de deşeu, dar şi de anumite caracteristici ale acestuia (cum ar fi culoarea). La categoria hârtie-carton, se practică un preţ cuprins între 200 şi 300 lei/tona, nivelul fiind apreciat în funcţie de câtă celuloză mai este în hârtia respectivă. Spre exemplu, cofrajele de ouă nu mai sunt reciclate, întrucât nu se mai găseşte celuloză în cartonul respectiv (dar este biodegradabil). 

Cât despre PET-uri, cele de culoare transparentă pot ajunge undeva la 0,67 lei/kg, iar cele colorate sunt cotate mai jos. Ce vreau să subliniez este că preţul oferit agentului economic are importanţa lui, însă nu este suficient. Cred că la fel de important este ca maşina să meargă la reciclare la data stabilită, iar banii să intre în cont în termenul agreat, aşa cum prevede angajamentul.

Tipurile de deşeuri pe care le colectam noi sunt:

• Deşeuri de ambalaje: butelii PET, folie PE, lădiţe PP şi PVC, carton, hârtie, cutii metalice conserve, doze băuturi, sticlă;
• Deşeuri industriale reciclabile de mase plastice: PET, PP, PE, PVC, ABS, folie stretch, etc;
• Deşeuri de hârtie.

 

Financiarul.ro: – Dar de la persoane fizice nu colectaţi?

Ionuţ Pârvu: – Ca şi proporţie, 80% din furnizorii de deşeuri cu care lucrăm sunt din zona de retail. Iar 5% sunt persoane fizice care vin personal la sediul nostru pentru a preda deşeurile colectate. 

Din a doua categorie fac parte, în majoritate, oamenii nevoiaşi, pentru care colectarea deşeurilor este o sursă de venit. Pentru aproximativ 100 de kilograme de PET-uri pe care le strâng într-o zi, au un venit brut de 67 de lei. Acesta este impozitat cu 16% de stat (cel care, fiind în imposibilitatea de a-i urmări pe oamenii nevoiaşi, a impus firmelor de reciclare obligaţia reţinerii impozitului), astfel că în buzunarul lor rămân aproximativ 57 lei.

 

Financiarul.ro: – Cum procedaţi cu firmele care nu produc cantităţi foarte mari de deşeuri, dar care pot contribui la un mediu mai curat, asumându-şi această responsabilitate a reciclării deşeurilor?

Ionuţ Pârvu: – Orice firmă are obligaţia să aibă un contract de management al deşeurilor, iar acesta este de regulă încheiat cu societatea care desfăşoară serviciile publice de gestiune a deşeurilor, aşa cum este Salubris, la Iaşi.

Diferenţa este aceea că un agent economic plăteşte la Salubris, pentru gestionarea unei pubele, o taxă de 120 lei fără TVA.

De cealaltă parte, dacă ar avea un contract cu o firmă privată de colectare, avantajul ar fi acela că nu ar scoate el banii din buzunar, ci din contră ar primi bani pentru deşeurile respective.

 

Financiarul.ro: – Ce se întâmplă cu toate aceste deşeuri colectate?

Ionuţ Pârvu: – Să pornim de la exemplul plasticului. După ce-au fost colectate, plasticurile sunt organizate în funcţie de polimerul pe care-l conţin. Recipientele din plastic sunt făcute din 7 tipuri de polimer care sunt identificate printr-un cod de pe ambalaj. Cele mai multe PET-uri sunt de tipul 1 care înseamnă polietilenă tereftalată sau de tipul 2, adică polietilenă de înaltă densitate. Apoi, se sortează în funcţie de culoare, iar toată această muncă de selecţie este manuală.

Ulterior, procesarea PET-urilor implică folosirea unor utilaje mari care le strivesc şi le transformă în baloturi. Acestea sunt depozitate şi mai apoi vândute companiilor care se ocupă de ultimul pas din reciclarea acestora. În cazul nostru, aproximativ 80% din baloturi pleacă la export, în ţări precum Ungaria, Turcia, Bulgaria.  

 

Financiarul.ro: – În ce se transformă PET-urile după reciclare?

Ionuţ Pârvu: – PET-urile reciclate sunt folosite, spre exemplu, pentru fabricarea fibrelor sintetice, din care se produc haine. Ca să vă formaţi o idee, din 4-5 PET-uri reciclate, chinezii fabrică un tricou (unul din acelea care, ajunse în contact cu temperaturi ridicate, iau foc instantaneu). Apoi, se folosesc în producţia diverselor tipuri de ambalaje pentru produse necomestibile, a jucăriilor pentru copii etc.

Această reintroducere în circuitul producţiei este mai mult decât necesară pentru „sănătatea” planetei, dar şi a noastră. Gândiţi-vă că este nevoie de sute de ani pentru ca un simplu bidon de doi litri să se piardă definitiv în sol. Însă PET-urile nu se biodegradează complet niciodată, ci se descopun în granule, care sunt mâncate de vietăţi precum peşti, păsări sau viermi şi în al căror stomac rămân până când vietăţile mor.

 

loading...
Citește și
7 Comentarii
  1. Ctin spune

    Articolul este o minciuna de la cap la coada.
    Legea care prevede ca firmele care introduc deseuri pe piata sa le si colecteze, este un cadou facut firmelor alese care incaseaza niste sume pt. servicii pe care nu le presteaza.
    Cum crede semnatarul articolului ca se colecteaza, de exemplu, ambalajele de la medicamente? Ma refer la ambalajele primare (cutii, prospecte, folii de blister, etc)pt ca celelalte oricum se preluau pe baza de contract de firmele care tranporta gunoiul menajer.
    Raspunsul este: nu se colecteaza, ci se face un tabel in care sunt trecute niste cantitati care ar trebui colectate catre firma smechera cu care esti obligat sa facu contract, care-ti emite o factura fara sa faca nimic.
    Astfel de firme care incaseaza sume uriase fara sa presteze serviciile respective, sunt cu miile si se bazeaza pe legi facute la comanda, sub acoperirea obligativitatii (adevarate sau inventate, cine controleaza asta?)prevederilor UE.

  2. marian spune

    sa fii atat de categoric si sa nu vii cu exemple concrete cred ca ai o problema si bine ar fi sa analizezi ce am spus eu.Eu am o firma de colectare si am o problema cu caracterul romanului dar dand dovada de perseverenta si de dovadaa lucrului bine facut pot sa spun ca in zona Horezu lucrurile chiar se misca bine,
    P.S.iartama daca te am suparat iar daca ai argumente combatema

  3. cranganu spune

    eu fac din hartie de ziar si reviste cosulete care sunt folosite pt cadouri si flori ,dar am o problema pt ca nu gasesc hartia si nu stiu cum sa le comercializez si daca stiti pe cineva care colecteaza hartie sunt interesata in o colaborare

    1. Raluca spune

      Incercati la Madiafax/ MediaImage, mediaTRUS – sunt firme de monitorizarea a presei si priesc zilnic reviste si ziare pe care nu le mai foloesc dupa ce le-a monitorizat.

  4. Nutu Ionut spune

    Buna ziua sunt un cetatean a Romaniei invadata de deseuri.M-am gandit sa infiintez o agentie de recuperare a deseurilor din orasul meu.Momentan am ramas la stadiul de ganduri, de ce zic asta? Din cate siu eu e foarte greu la inceput si nu te sprijina nimeni, multe acte aprobari si multe alte piedici pe care le intalnesti suficiente pentru a te descuraja a face ceva util si educational si ecologic la tine in tara.Multumesc.

  5. Mihai spune

    Mesaj pentru cranganu…am multe reviste si ziare…ia legatura cu mine..telefon 0724509038…Bucuresti..

  6. d'onBacus spune

    dom’le Nutu Ionut cetatean roman, o agentie se infiinteaza de o „otoritate statala” nu de orisice coate goale fara spate asigurat, deci… mai bine colectezi fructele aruncate la tomberoanele pietelor si faci o palinca de sta mintea-n prajina si ficatu pa trambulina… hai ca scobor sa mai iau o bere…..

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.