Cine beneficiază de pe urma paradisurilor fiscale: nume sonore din „lumea bună”!

4

În mod paradoxal, prăbuşirea unuia dintre cele mai cunoscute paradisuri fiscale, Cipru, este însoţită de un scandal mondial declanşat de ancheta internaţională iniţiată de jurnaliştii membrii ai ICIJ, un organism ce reuneşte reprezentanţii a 35 de vectori media de pe întreg mapamondul. Scandalul aduce sub lumina reflectoarelor nume sonore ale vieţii , dar şi incapacitatea actualilor lideri de a controla traseul banilor tipăriţi cu atâta uşurinţă în ultimii ani. Să fie acesta începutul sfârşitului actualului sistem bancar?

 Dănuţ Dudu

 

  • Mascarada paradisurilor fiscale

Cum poate fi definit un paradis fiscal? Greu de spus deoarece există multe criterii pentru ca o ţară să intre în această categorie. Literalmente este considerată „paradis fiscal” o ţară unde reglementările monetare şi fiscale sunt mai relaxate decât în altă zonă, condiţie care atrage capitalurile străine.

Conform purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene abia acum se lucrează la o definiţie comună, acceptată de toate ţările membre ale Uniunii.

Până atunci este acceptată încadrarea făcută de OCDE (Organizaţia de Cooperarea şi Dezvoltare Economică) care publică anual o listă a ţărilor care pot fi nominalizate, mai mult sau mai puţin, în această categorie. Lista este organizată pe trei criterii precise care au ca numitor comun “opacitatea” ţărilor respective în ceea ce priveşte accesul la informaţiile legate de conturile sau firmele existente pe teritoriul acestora.

Plecând de la acest criteriu de transparentă, statele sunt împărţite în trei categorii:

–          Cele care oferă o rată de impozitare extrem de mică sau nulă atât persoanelor fizice, cât şi companiilor;

–          Ţări care refuză schimbul de informaţii referitoare la impozitare;

–          Ţări care nu oferă informaţii legate de fiscalitate şi permit funcţionarea de structuri comerciale fără să solicite acestora justificarea operaţiunilor comerciale verificabile.

Trebuie însă menţionat că există şi alte criterii aplicate de alte organizaţii internaţionale care pulsează, de exemplu, statul american Delaware în fruntea listei paradisurilor fiscale. Alături de acesta apar frecvent numele insulelor Bermude, Caiman sau a unor state ca Guatemala, Liberia, Filipine, sau Seycheles.

Ultima actualizare a listelor s-a realizat în 2011 cu ocazia summitului G20 de la Londra.

Pe lista neagră sunt incluse ţările sau teritoriile care nu s-au angajat să se conformeze standardelor internaţionale în domeniu. Pe aceasta figurau Costa Rica, Malaezia, Filipine şi Uruguay.

 După reuniunea G20, cele patru state s-au angajat să se conformeze normelor fiscal internaţionale şi au fost radiate de pe lista neagră şi au fost “transferate” pe lista gri. Această listă include state sau teritorii care s-au angajat să respecte standardele internaţionale, dar care nu au semnat încă acordurile respective.

La rândul ei lista a fost împărţită în două subliste: una gri închis în care se află ţările identificate de OCDE încă din 2000 şi care include insulele Andora, Anguilla Antigua, Bahamas, Belize, Dominique, Grenade, Marshall, Cook, Montserrat, Nauru, Niue, Panama, Sainte Kitts and Nevis, Sainte Lucie, Saint Vincent şi Grenadine, Vanuatu şi Liberia.

Cealaltă listă gri mai deschisă la culoare include statele Brunei, Costa Rica, Guatemala, Malaezia şi Filipine.

De menţionat că Uruguay a fost ştearsă de pe lista gri de către OCDE la 15 decembrie 2011 în timp ce următoarele state au fost radiate încă din 2009: Chile, Singapore, Liechtenstein, Elveţia, Monaco, Austria, Belgia, insulele Bermude, Antigua şi Barbuda.

În afara acestor liste există şi o listă albă a statelor care au pus în aplicare standardele internaţionale în domeniul fiscal şi au semnat cel puţin 12 acorduri conforme cu aceste standarde.

Cum lista este suficient de lungă menţionam că pe aceasta, în afara statelor europene, cele asiatice, Australia sau SUA figurează şi… Cipru.

O situaţie surprinzătoare care ridică un mare semn de întrebare referitor la modul în care sunt definite paradisurile fiscale şi cum se face catalogarea acestora.

Din acest motiv, proiectul “Offshore Leaks” derulat de un consorţiu internaţional de jurnalişti de investigaţie, înrolaţi în organizaţia nonprofit Internaţional consortium of investigative journalists (ICIJ), şi care sunt angajaţi în 36 de mass-media internaţionale a devolat, pentru prima oară, dimensiunea acestui flagel financiar.

Conform datelor furnizate doar de Comisia Europeană, evaziunea fiscală doar la nivel european atinge valoarea de 1.000 miliarde euro/an în timp ce Tax Justice Network (reţea internaţională de investigatori şi de militanţi pentru “justiţie fiscală”) evalua evaziunea fiscală la nivel mondial în intervalul 20.000 – 30.000 miliarde $, bani care sunt disimulaţi în paradisuri fiscale din întreaga lume.

  •  Cine sunt beneficiarii paradisurilor fiscale?
loading...
Citește și
4 Comentarii
  1. Liviu spune

    astfel de indivizi nu pot fi numiti lumea buna nici macar in ghilimele.
    aceasta lacomie fara precedent in istoria omeniri va duce la situatii de un dramatism greu de imaginat astazi.

  2. marcel spune

    Articolul este partial adevarat si trimite mesaje populiste, si gresite zic eu. Cei bogati, au bani si vor cauta tot timpul metode sa-si protejeze banii. Cei care se imbogatesc sau incearca sa se imbogateasca, incearca in aceeasi masura sa-si protejeze agoniseala. Cei care n-au de ales, platesc taxe – uneori impovaratoare. Criza mondiala nu a aparut datorita existentei paradisurilor fiscale, ci datorita lacomiei bancherilor, ” inginerilor financiari” si a politicienilor. Acestia au furat mai mult decat era disponibil, iar acum , tot ei, s-au aliat sa puna taxe si mai mari. In evul mediu, exista ” zeciuala” – adica pe intelesul tuturor impozit total = 10% . Azi, . . . ajuntem si la taxe de 50%. Intr-o tara ca Romania, unde politicienii fura mai mult de jumatate din impozite, n-as vrea sa platesc 50% impozite. In tari ca Danemarca, Norvegia, Finlanda, Germania, etc, unde impozitul e tot cam 50%, politicienii fura mai putin si oamenii o duc mai bine ( poate si muncesc mai eficient ). Asa, ca poate n-ar fi rau sa o lasati mai moale cu paradisurile fiscale, si sa indemnati la respectarea legilor si pedepsirea celor vinovati . . . asta daca vreti sa faceti pe moralistii . . .

  3. Gabi spune

    Pai sa ne spuna si noua Tanti UE cum de a permis ani de zile existenta acestor paradisuri fiscale (chiar in interiorul ei !!!) si NUMAI venirea crizei actuale a dus la devoalarea mizeriei ce se ascunde acolo… !!??

  4. Wiki Pix spune

    Bai Fraierilor…. A avea firme inregistrate in jurisdictii off/shore nu inseamna ca esti un infractor. Faptul ca iti inregistrezi firma intr-un offshore este urmarea unor regimuri fiscale aberante, ca in Romania de ex., unde statul te fura ca in codru (Taxare de aprox. 60%) in conditiile in care nu iti ofera absolut nimic. Din taxele platite de romani se platesc o intreaga armata de incompetenti si fura jigodiile precum udrea, basescu si alti mafioti. Asa ca Hai siktir comentatori de kkt.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.