Kovesi: Viitoarea conducere a DNA trebuie să aibă ca punct de plecare diagnoza instituţiei

0

Priorităţile viitoarei echipe de conducere a DNA trebuie să aibă ca punct de plecare diagnoza instituţiei, pornindu-se de la evaluarea realistă a situaţiei actuale, susţine Laura Codruţa Kovesi, propusă pentru şefia DNA, în proiectul de management.

„În acest mod, pot fi determinate domeniile în care este necesară continuarea direcţiilor de dezvoltare anterioară şi pot fi determinate oportunităţile care pot fi exploatate în viitor şi eventualele vulnerabilităţi sau ameninţări care trebuie avute în vedere de viitorul procuror şef al Direcţiei”, consideră fostul procuror general.

În opinia lui Kovesi, activitatea de procuror-şef DNA presupune responsabilităţi manageriale distribuite în mod echilibrat pe dimensiune organizatorică şi administrativă şi pe dimensiunea coordonării activităţii profesionale în interiorul structurii specializate.

Principalele obiective asumate – realizabile prin măsuri flexibile şi active care să valorifice eficient resursele umane, materiale şi financiare – sunt îndeplinirea măsurilor stabilite de către Comisia Europeană în cadrul MCV, optimizarea managementului organizaţional şi creşterea eficienţei şi operativităţii activităţii de urmărire penală, consolidarea şi apărarea statutului procurorului, creşterea transparenţei şi îmbunătăţirea comunicării cu publicul, societatea civilă şi mass media, perfecţionarea cadrului normativ cu relevanţa directă pentru activitatea DNA prin identificarea impedimentelor de natură legislativă şi formularea de propuneri de soluţionare a acestora.

„Din perspectiva funcţiei de procuror general al PÎCCJ pe care am exercitat-o în perioada octombrie 2006 – octombrie 2012, apreciez că rezultatele obţinute în ultimii 6 ani de DNA relevă o instituţie matură, care a performat în mod constant, în condiţii extrem de dificile. În acelaşi sens s-au pronunţat şi experţii Comisiei Europene, care au monitorizat în această perioadă evoluţia sistemului judiciar român şi care au afirmat ca rezultatele DNA reprezintă „unul dintre cele mai semnificative progrese înregistrate de România de la aderarea la Uniunea Europeană. Datele statistice ale Direcţiei arată o creştere constantă în aceşti ani a numărului de inculpaţi trimişi în judecată, diversificarea domeniilor de activitate din care aceştia provin şi complexitatea dosarelor”‘, se arată în document.

Kovesi susţine că noua conducere a DNA trebuie să asigure continuitatea şi stabilitatea activităţii, procurorul-şef având un rol esenţial în acest proces, prin definirea de priorităţi şi aplicarea unor standarde de calitate şi eficienţă în activitate.

„În condiţiile în care, în calitate de procuror general am avut un rol semnificativ în conducerea DNA prin intermediul procurorului şef, experienţa dobândită îmi permite să asigur compatibilitatea dintre activitatea trecută şi cea viitoare. Priorităţile pe care le-am stabilit pentru activitatea Ministerului Public – îndeplinirea condiţionalităţilor din MCV; menţinerea fermităţii, evaluată prin numărul de rechizitorii şi de inculpaţi arestaţi; creşterea eficienţei în combaterea infracţiunilor de corupţie, evaziune fiscală, contrabandă şi spălare de bani; recuperarea prejudiciilor produse prin infracţiuni şi transparenţă în activitate – care au fost deja integrate în activitatea DNA – vor fi implementate şi în perioada următoare şi vor asigura continuitatea rezultatelor”, spune Kovesi.

Ea menţionează că, având în vedere priorităţile şi preocupările recente ale CE, dar şi actuala conjunctură economică, o atenţie deosebită trebuie acordată faptelor care au ca efect diminuarea resurselor bugetare, cum sunt fraudele privind fondurile europene şi achiziţiile publice.

„Obţinerea de informaţii de calitate, transmise în timp real, cu privire la posibile infracţiuni reprezintă o condiţie esenţială pentru depistarea faptelor de corupţie, astfel încât este extrem de importantă dezvoltarea cooperării cu furnizorii de informaţii şi diversificarea posibilelor surse de informaţii. (…) Intrarea în vigoare a noilor coduri poate reprezenta o altă oportunitate de dezvoltare a activităţii DNA, având în vedere prevederile cuprinse în aceste acte normative cu privire la tehnicile speciale de supraveghere şi cercetare, instituţii folosite în mod frecvent în investigarea faptelor de corupţie”, se arată în proiectul de management.

O altă preocupare prezentată în proiect va fi cea referitoare la creşterea calităţii în activitatea de urmărire penală, arătându-se că procentul achitărilor dispuse de instanţe în dosarele DNA, de aproximativ 10%, deşi mai mare decât pentru celelalte parchete, este pe deplin explicabil având în vedere dezincriminarea unor fapte penale, complexitatea cauzelor instrumentate de structura specializată şi dificultatea administrării probatoriului.

Totodată, spune Kovesi, acest procent este semnificativ mai mic decât cel înregistrat în majoritatea statelor de drept, fiind o consecinţă inevitabilă a unui sistem judiciar în care instanţele realizează un adevărat examen critic al afirmaţiilor acuzării.

Ea precizează că se va continua analizarea tuturor cauzelor care au dus la soluţii de achitare iar rezultatele analizei vor fi avute în vedere la evaluarea activităţii procurorilor care au întocmit astfel de dosare, dar şi a procurorilor ierarhic superiori care au vizat pentru legalitatea soluţiilor.

Kovesi asigură că la toate aceste priorităţi se vor adăuga şi priorităţile stabilite de procurorul general al PÎCCJ şi că relaţia cu acesta trebuie să fie una corectă, axată pe aplicarea legii şi eficienţă.(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.