Guvernul îşi angajează răspunderea pe legea retrocedărilor

0

Guvernul îşi va asuma miercuri răspunderea în faţa Parlamentului pentru legea privind compensarea ori restituirea proprietăţilor confiscate de stat înainte de 1989, textul actului normativ fiind agreat şi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), care a avut pe rol un număr imens de dosare vizând retrocedările, acuzând că acestea îi afectează activitatea.

Premierul Victor Ponta a arătat, pe 12 aprilie, că în ultimii ani, în România, au fost soluţionate 27.000 de dosare pentru despăgubire, dar numărul de noi cereri care trebuie rezolvate este de aproximativ 200.000.

El a menţionat că dintre cele 27.000 de dosare soluţionate, doar în cazul a 13.000 s-au acordat despăgubirile, iar pentru 14.000 urmează să fie date în baza legii noi.

Victor Ponta a atras atenţia asupra fenomenului cesionării drepturilor litigioase, adăugând că 26.200 de proprietari şi urmaşi ai proprietarilor au primit şase miliarde de lei, iar o mie de „samsari” au primit 7 miliarde de lei.

În opinia sa, adevăraţii proprietari au fost mereu amânaţi, încurcaţi în tot felul de reglementări birocratice, ceea ce a dus la vânzarea drepturilor litigioase către cesionari, consideraţi „samsari imobiliari”.

Premierul a semnalat că 60% din despăgubirile acordate până în prezent, în valoare totală de opt miliarde de lei, au vizat 415 dosare, în timp ce 5,5 miliarde de lei s-au acordat unui număr de 27.000 de persoane.

Pe de altă parte, premierul a atras atenţia că doar 25% dintre beneficiarii retrocedărilor au fost din România, în timp ce 75% din afara ţării, ceea ce a provocat un important export de capital.

Astfel, 3 miliarde de euro au ieşit din România prin intermediul beneficiarilor din afară, iar cei din România au primit un miliard de euro.

Guvernul estimează că ar mai avea de restituit opt miliarde de euro, pentru a soluţiona definitiv problema retrocedărilor.

În ceea ce priveşte retrocedarea terenurilor, premierul a arătat că suma cea mai consistentă a despăgubirilor s-a acordat pentru terenurile din intravilan şi pentru cele care în urmă cu 70 de ani erau în afara oraşelor, dar care au fost transformate în ultimii ani în intravilan.

Referitor la clădiri, 9.000 au fost restituite foştilor proprietari, dintre care 2.000 erau ocupate de instituţii publice – muzee, şcoli, spitale.

În plus, există solicitări de retrocedare pentru clădiri importante, printre care Facultatea de limbi străine, Universitatea Babeş Bolyai din Cluj-Napoca, Liceul Dinu Lipatti şi Liceul de Artă Nicolae Tonitza din Bucureşti, Colegiul Mircea cel Bătrân din Râmnicu-Vâlcea, Seminarul teologic Curtea de Argeş, Universitatea 1 Decembrie din Alba Iulia.

În această privinţă, CEDO a recomandat ca destinaţia imobilelor ce trebuie retrocedate şi care găzduiesc şcoli sau spitale să fie menţinută doar şapte – zece ani, în contextul în care proiectul iniţial al legii retrocedărilor elaborat de Guvernul Ponta prevedea ca termenul să fie de 20 de ani.

Ponta a precizat că, în consecinţă, va trebui realizat un program conform căruia şcolile şi spitalele ale căror clădiri urmează să fie retrocedate să beneficieze de noi sedii.

El a subliniat că impozitul de 85% impus celor care cumpără drepturi litigioase este acceptat de CEDO.

„Dorinţa mea este de a rezolva o nedreptate comisă în urmă cu 70 de ani, de a rezolva o situaţie juridică incertă în ultimii 20 de ani, în acelaşi timp însă, acordând acolo unde este cazul compensaţii materiale, acolo unde nu putem face mai mult, să recunoaştem anumite drepturi şi să oprim fenomene infracţionale, cum sunt cele ale samsarilor imobiliari, ale reprezentanţilor lor politici, pentru că, din păcate, există, şi o să-i vedeţi şi mâine (n.r. miercuri), în Parlament, pe cei care s-au bătut şi se vor bate în continuare pentru cesionarii şi samsarii imobiliari”, a concluzionat marţi Victor Ponta.

Înainte de asumarea răspunderii, premierul a prezentat proiectul de lege şi grupurilor parlamentare, care au adus amendamente, unele fiind inserate în textul actului normativ.

Partidul Democrat Liberal nu a avut discuţii cu Victor Ponta, dar şi-a anunţat intenţia de a depune o moţiune de cenzură pe tema despăgubirilor, căutând sprijinul UDMR şi al PP-DD.

În ceea ce priveşte dialogul cu reprezentanţii cultelor religioase, ale căror proprietăţi au fost naţionalizate în perioada comunistă, liderul Bisericii Greco-Catolice din România, cardinalul Lucian Mureşan, i-a cerut săptămâna trecută premierului Victor Ponta să amâne asumarea răspunderii, pe motiv că Bisericile Romano-Catolică şi Greco-Catolică nu au fost consultate la elaborarea proiectului de act normativ.

Premierul a arătat că textul legii fusese făcut public şi supus dezbaterii. Victor Ponta a admis că partea cea mai dificilă a legii privind retrocedarea proprietăţilor va rămâne în continuare cea referitoare la proprietăţile care au fost confiscate de la diverse culte religioase, adăugând că „cea mai spinoasă problemă este cea a cultului greco-catolic”.

Problema reglementării echitabile a regimului juridic al restituirii proprietăţilor trenează de 20 de ani şi a generat mai multe procese, România ajungând să facă obiectul unei hotărâri-pilot a CEDO.

Decizia-pilot împotriva ţării noastre, pronunţată la 12 octombrie 2010, priveşte restituirea sau despăgubirea proprietăţilor confiscate de stat înainte de 1989.

În această hotărâre, Curtea a precizat că statul român trebuie să ia măsurile apte să ofere o soluţie adecvată tuturor persoanelor vizate de legile de reparaţie. Aceste măsuri trebuiau puse în aplicare în termen de 18 luni, începând de la data de la care decizia devenea definitivă, adică 12 ianuarie 2011. Curtea mai preciza că examinarea tuturor cererilor rezultate din aceeaşi problematică era amânată.

La 25 aprilie 2012, Guvernul român a solicitat o prelungire cu 9 luni a termenului stabilit. La 5 iunie 2012, Curtea a decis să accepte cererea, amânând termenul până la 12 aprilie 2013.

Printr-o scrisoare din 20 martie, Guvernul român a solicitat CEDO o nouă amânare, de o lună, a termenului respectiv.

În mai multe dintre procedurile sale precedente de decizii-pilot, CEDO a dat curs cererilor guvernelor în ceea ce priveşte prelungirea termenelor de punere în aplicare a unor măsuri cu caracter general apte să soluţioneze o problemă de ordin structural.

În această speţă, termenul acordat iniţial autorităţilor române, ca şi prima prelungire a lui, luau deja în considerare faptul că acestea întâmpinau dificultăţi în elaborarea şi punerea în aplicare a măsurilor generale pentru rezolvarea problemei restituirii bunurilor naţionalizate.

Având în vedere durata scurtă a amânării solicitate şi faptul că Guvernul român s-a angajat să consulte Comitetul Miniştrilor pentru a integra în proiect eventualele observaţii ale acestuia, Curtea a acceptat solicitarea. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.