CE ASCUNDE ETICHETA: Iaurtul Muller conţine un agent utilizat în industria detergenţilor

2

Ce au în comun iaurturile produse după metodele tradiţionale cu câteva zeci, şi chiar sute de ani în urmă, şi cele produse în ziua de azi după metode industriale, disponibile în magazinele alimentare? Un singur lucru: numele de „iaurt”.

Raluca Schachter

Din punct de vedere nutriţional, şi chiar etic, este o diferenţă între cer şi pământ, unde iaurtul „modern” se prezintă ca o alternativă chimizată, artificială şi nu doar săracă în nutrienţi, dar şi periculoasă pentru sănătatea oamenilor. Este un produs maltratat, încă din faza de producere efectivă a laptelui prin creşterea necorespunzătoare a animalelor în fermele industriale, continuând cu o serie de tehnologii „avansate” care pasteurizează, omogenizează, degresează şi scot tot „sufletul” din bietul iaurt, pentru a adăuga în final un cocktail de chimicale care să mascheze gustul fad şi să-l zaharisească până la refuz.

Faţă de iaurtul din comerţ care de cele mai multe ori este lăsat să fermenteze doar o oră, două, metodă tradiţională prin care se produce iaurt presupune o fermentare a laptelui mai lungă, de aproximativ 24 de ore, pentru a asigura eliminarea lactozei şi proliferarea bacteriilor benefice.

Când preparăm iaurt în casă putem alege surse de lapte crud integral de la animale sănătoase, care ies la păşune. Iaurtul tradiţional făcut în casă nu va fi niciodată atât de gros ca cel comercial, care are de cele mai multe ori diverşi agenţi de îngroşare.

Dar ce “surprize” ne oferă varianta “modernă” de iaurt din comerţ, mai exact? Să ne oprim la o scurtă analiză a iaurtului Muller Froop cu Căpşuni. Iată lista ingredientelor:

Ingrediente:

– 60% iaurt

– 33% preparat de fructe (căpşuni*, apă, zahăr, suc de lamaie din suc concentrat de lămâie, amidon modificat, gelatină alimentară, concentrat colorant din plante morcov, corector de aciditate, citrat de sodiu, emulsificator esteri lactici ai mono şi digliceridelor cu acizi graşi, agent de spumare azot, aromă)

– proteine din lapte

– zahăr

– glucoză

– aromă

* 12% fructe în produsul finit

conţinut de grăsime în produs finit: 2,2%

 

IAURT

Cantitatea de 60% iaurt este foarte mică, chiar şi pentru un iaurt care mai are în compoziţie şi altceva, în cazul acesta o urmă de fructe şi alte adaosuri. Nu se oferă informaţii explicite despre calitatea şi provenienta laptelui din care s-a obţinut iaurtul.

Eticheta de „lapte pur” este doar atât…”pur” marketing. Nu se specifică despre ce fel de „certificare germană” este vorba, şi nu se oferă date concrete despre calitatea nutriţională: s-a folosit lapte integral sau degresat cu adaos de lapte praf? ( Din menţionarea grăsimii de 2,2 % putem deduce că s-a folosit lapte degresat, care este o sursă de colesterol oxidat şi deci nociv sănătăţii.) Şi ce fel de culturi s-au utilizat pentru producerea iaurtului?

Chiar dacă nu este cunoscut pentru toţi consumatorii, este întotdeauna valabil în cazul produselor industriale: laptele provine de la animale crescute în mod industrial, în spaţii restrânse, cu o alimentaţie necorespunzătoare, toxică, şi supuse tratamentelor de rutină cu antibiotice şi hormoni de creştere.

Acest lapte este apoi pasteurizat, lucru care distruge nutrienţi esenţiali cum sunt enzimele şi bacteriile benefice „vii”, cât şi multe alte substanţe importante. Pasteurizarea este menită să asigure distrugerea posibilelor bacterii aflate în alimente crude. Acest procedeu însă distruge şi valoarea nutritivă a alimentului. În general producţiile la scară mai mică scad foarte mult riscul contaminării, caz în care pasteurizarea nu mai este necesară.

Omogenizarea la care este supus laptele ulterior sparge globulele de grăsime şi le distribuie în lapte pentru a nu se ridica la suprafaţă. Omogenizarea este unul din factorii principali care determină bolile de inimă şi ateroscleroza.

Acest proces măreşte în mod nenatural suprafaţa de grăsime expusă la oxigen, şi astfel determină oxidarea şi grăbirea mucegăirii. Acest lucru se poate întâlni în iaurturile comerciale produse în masă, aşa zisele rebuturi care nu au fost perfect sigilate şi au lăsat aer să pătrundă în interior.

Astfel, după cum vedeţi în imagine, un produs gândit să reziste veşnic pe rafturile magazinelor, poate fi cumpărat cu tot cu mucegai, fără ştiinţă consumatorului.

 

PREPARAT DE FRUCTE

Este într-adevăr un „preparat” din chimicale făcut în laborator, care nu are mai nimic de-a face cu fructele! Iată cele mai problematice aspecte:

Zahăr, glucoză

Sunt mai mult de 70 de afecţiuni care au în comun consumul de zahăr. Printre cele mai frecvente se numără: diabet, dezvoltare deficitară a creierului la copii, lipsă de concentrare, alergii, astm, ADHD, hipoglicemie, deficienţe nutriţionale şi de imunitate. În prezent, consumul de zahăr din alimente procesate a atins cantităţi enorme, mult prea mari pentru cât poate organismul nostru să proceseze.

În plus, există studii care au demonstrat faptul că la oameni, receptorii din creier care reacţionează la gustul dulce s-au dezvoltat în medii ancestrale sărace în glucide şi astfel nu sunt adaptaţi să metabolizeze cantităţi mari de substanţe dulci. Stimularea supranormală a acestor receptori prin diete bogate în glucide generează un semnal anormal în creier al „recompensării”, cu potenţialul de a depăşi mecanismele controlului de sine şi a determina astfel dependenţa, exact ca în cazul drogurilor.

 Amidon modificat

Amidonul modificat chimic este mai stabil la temperaturi crescute şi scăzute şi determină un aspect mai solid al produsului. Poate să fie derivat din porumb, grâu, cartof sau orez. În funcţie de provenienţa acestuia, poate sau nu să fie modificat genetic şi să adauge un plus la cantitatea nocivă a produsului.

Acest ingredient poate fi o sursă de gluten şi/sau MSG, deci nu este recomandat persoanelor alergice la acestea.

Citrat de sodiu

Aditiv alimentar din categoria antioxidanţilor, având de asemeni şi funcţii de regulator de aciditate, conservant, aromatizant şi sechestrant. Toate aceste caracteristici nu sunt necesare la un produs natural, dar sunt inexistente într-un produs modificat şi care are nevoie de „înlocuitori”.

Emulsificator esteri lactici ai mono şi digliceridelor cu acizi graşi

Emulgatorii din alimentele procesate sunt o combinaţie de apă şi ulei (de provenienţă dubioasă) şi sunt folosiţi în industria alimentară pentru a face produsul să pară mai aspectuos, având un mare efect asupra structurii şi texturii acestuia. Fără emulgatori, un astfel de produs nu ar avea volum, s-ar strica repede, iar ingredientele s-ar separa.

Agent de spumare azot

Cred că numele în sine spune totul. Este o denumire pe care o întâlnim frecvent în industria săpunurilor şi detergenţilor…

 Aroma

 “Aroma” este un produs artificial, de origine necunoscută consumatorului, dar obţinută prin procedee multiple în laborator şi conţinând întotdeauna o serie de chimicale foarte asemănătoare cu cele folosite în parfumuri! Marile companii producătoare de sucuri comerciale intră chiar într-o competiţie acerbă pentru adăugarea de noi “arome”, care să năucească papilele gustative ale consumatorului şi să-i asigure dependenţa.

 

ALTERNATIVE SĂNĂTOASE PENTRU IAURT

 Ideal:  iaurt făcut în casă din lapte crud, de la animale sănătoase care ies la păşune. În acesta se pot adăuga fructe autentice, nu „imitaţii” şi se poate îndulci cu miere crudă dacă se doreşte. Mici producători locali oferă şi iaurt gata făcut după metode tradiţionale; căutaţi surse de încredere în zona în care locuiţi. Puteţi începe aici: http://sănătatemetabolică.com/lactate-ecologice/

Consider că România poate să ofere în continuare lapte de înaltă calitate, atâta timp cât acesta provine de la mici ferme tradiţionale. Vă aduceţi aminte proverbul : „nu daţi vrabia din mână pentru cioara de pe gard ?”…

 Bun: iaurturi ecologice din comerţ, de preferinţă romăneşti, din lapte integral şi fără adaosuri de fructe. Chiar şi iaurturile ecologice sar mult peste limita decentă în ceea ce priveşte îndulcitorii, deci este de preferat varianta simplă.

 De evitat: toate celelalte iaurturi din comerţ şi în special cele de import, cu liste lungi ale ingredientelor chimice.

Resurse:

Schmid, Ron. The Untold Story of Milk

http://www.westonaprice.org/making-it-practical/milk-it-does-a-body

Intense Sweetness Surpasses Cocaine Reward. Lenoir M. PLos ONE. 2007; 2(8):e698

 

CITITI SI

CE ascunde eticheta: Pâinea cu secară Vel Pitar este “colorată”?

Ce ascunde eticheta: “Tymbark Nectar piersici” induce în eroare consumatorii

Ce ascunde eticheta: sucul din fructe BRAVO multivitamin

 

INFO PLUS:

Raluca Schachter este un pasionat Nutritionist Clinic, certificat in metodologia Metabolic Typing ®, si avand ca premize principale alimentatia traditionala, locala, nealterata, intelepciunea ancestrala, agricultura si modul de viata sustenabil. Raluca a reusit sa asigure reversul problemelor ei cronice de sanatate cu care s-a confruntat in mare parte a vietii, iar acum pune in aplicare cunostintele dobandite pentru a ajuta multe alte persoane sa se bucure de acelasi succes.

Programele ei de sanatate si planurile nutritionale ofera o perspectiva unica si complexa asupra sanatatii, unde cerintele nutritionale, genetice si biochimice ale individului ocupa locul central. Acest concept dezvaluie de ce nu exista masuri universale cand vorbim de nutritie si de ce “hrana unui om poate fi otrava altuia”.

Raluca traieste in SUA, California si ofera servicii complete de consultanta clientilor ei din toata lumea, printr-un eficient sistem online. Pentru mai multe informatii puteti vizita site-urile ei: www.sanatatemetabolica.com, www.guide2health.net, sau va puteti conecta cu ea pe paginile de Facebook:

loading...
Citește și
2 Comentarii
  1. Ionut D spune

    Va urmaresc de ceva timp articolele; sunt foarte utile si, chiar daca pare un cliseu, educative. O mica atentionare doar, linkul din articol nu este scris corect, ca sa functioneze trebuie scris fara diacritice. Numai bine si la cat mai multe articole!

  2. Ioana spune

    Este foarte adevarat ce scrieti. Am lucrat o perioada pentru firma Muller si sunt multe lucruri negative care nu sunt dezvaluite cumparatorului. Singurele lactate recomandate pentru consum sunt cele preparate in casa sau cele cumparate de la micile ferme din mediul rural.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.