Câte „clădiri verzi” există în România?

0

Conceptul de „clădire verde”, adică o construcţie realizată pe baza unor standarde şi norme ecologice, nu mai este demult o noutate în statele dezvoltate, iar în ultimii ani prinde contur şi în România.

 

Dan Bărboi

 La sfârşitul lunii martie, Romania Green Building Council (Consiliul Român pentru Clădiri Verzi, sau RoGBC) în parteneriat cu NAI România, a lansat raportul oficial pentru “Cele mai Verzi Clădiri din România”.

RoGBC este o asociaţie, afiliată World Green Building Council, ce încurajează apariţia condiţiilor de piaţă, educaţionale şi legislative necesare transformării industriei construcţiilor şi a domeniilor adiacente în scopul creării şi renovării unor clădiri performante care să fie atât sustenabile, cât şi profitabile.

La evenimentul de lansare a campaniei „Cele mai Verzi Clădiri din România” şi a raportului de anul acesta, Steven Borncamp, preşedintele RoGBC, a declarat: “Am planificat această iniţiativă pentru a grăbi şi a oferi un stimul economic, a creea locuri de muncă verzi şi pentru a îmbunătăţi considerabil performanţa ecologică a clădirilor; toate acestea în contextual în care nu există costuri pentru municipalităţi, din contră există un potenţial de venit”.

Cu aceeaşi ocazie, Mihaela Nicolau, content manager Construction21 România, a prezentat platforma Construction21 ca fiind prima platformă de informare (cu acces gratuit), adaptată pentru a evalua performanţa ecologică a respectivelor proiecte / produse.

Clădirile – ţintă au fost identificate atât printr-un proces clasic de cercetare, cât şi la sugestia unor specialişti din industrie şi din diferite pieţe. Unul din obstacolele întâlnite în această campanie a fost reticenţa proprietarilor în a furniza informaţiile necesare construirii studiului de caz asupra clădirii lor.

Potrivit lui Andrei Botiş, Managing Partner NAI Romania şi conducătorul echipei de cercetare, criteriile de selecţie a clădirilor au fost certificările de performanţă energetică LEED, BREEAM, PassiveHaus, Eticheta Europeană EcoLabel, precum şi certificatele de performanţă energetică A, B şi C.

Aria de căutare a fost de 407 milioane m2 (fără a include instituţiile publice), iar analiza s-a concentrat pe clădirile construite începând cu 1990, reducând aria de analiză la aproximativ 47 milioane m2.

Din aceasta, doar 2,156,000 m2 (5%) au fost proiecte identificate ca fiind eficiente energetic. Această cifră demonstrează o creştere a pieţei clădirilor verzi în România, de la 0% în anul 2000, la 5% în anul 2012.

 

  • Reducerea impozitului pe clădirile verzi – o sugestie de luat în seamă

O iniţiativă pentru promovarea conceptului de „clădire verde” este propunerea, prezentată de avocat Luiza Manolea şi Steven Borncamp, de reducere a impozitului plătit de proprietarii acestor construcţii.

Referitor la acest aspect Luiza Manolea a declarat: „Iniţiativa RoGBC de a propune reducerea impozitului pe clădiri ca mecanism de promovare a construcţiilor verzi se bazează pe rezultatele raportului «Măsuri pentru atragerea investiţiilor în construcţii verzi la nivel local» (…) Acest demers s-a concretizat în pachetul legislativ pus la dispoziţia consiliilor locale şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în calitatea lor de decidenţi în ceea ce priveşte stabilirea impozitului pe clădiri, precum şi a proprietarilor de clădiri interesaţi.”

Textul proiectului de hotărâre stabileşte condiţiile de eligibilitate, principiile de acordare a reducerilor de impozit, cum ar fi:

      –   recompensarea pe baza gradului în care sunt respectate normele ecologice, astfel încât cele mai performante clădiri verzi să beneficieze de cele mai substanţiale reduceri ale impozitului pe clădiri şi pe o perioadă mai îndelungată;

–   limitarea acordării acestor reduceri atât procentual – până la maximum 65% pentru reduceri de bază şi până la 80% pentru îndeplinirea a cinci cerinţe suplimentare de sustenabilitate, cât şi limitarea în timp – 4 ani.

De asemenea, textul prevede în anexă şi ghidul de calcul al procentelor de reducere a impozitului pe clădiri, ce ia în considerare performanţele celor mai utilizate certificări internaţionale, precum şi gradul de respectare a cerinţelor suplimentare, ce privesc folosirea materialelor indigene, emisiile de particule solide de oxizi de azot din centralele pentru încălzire, consumul de apă potabilă, gestionarea apei pluviale, efectuarea de inspecţii termografice.

 

  • România are deja infrastructura necesară certificării „clădirilor verzi”

După cum afirmă autorii raportului  „Cele mai Verzi Clădiri din România”, disponibilitatea soluţiilor pentru astfel de construcţii – materiale, produse, tehnologii şi servicii – a crescut semnificativ în ultimii 5 ani, în România.

Dezvoltatorii de proiecte ce doresc să construiască sau să restaureze clădiri folosindu-se de principiile verzi nu întâmpină dificultăţi majore în procurarea materialelor necesare, iar disponibilitatea forţei de lucru locale şi a surselor de informaţie şi training de calitate a crescut şi ea semnificativ.

O altă tendinţă ce vine în sprijinul proiectelor de clădiri ecologice o reprezintă apariţia numeroaselor târguri şi evenimente dedicate construcţiilor sustenabile în România, dar şi în ţările vecine. În plus, târguri deja renumite în acest domeniu (precum BAU sau Expo Real din Munchen) şi-au modificat profilul în mod radical înspre sectorul construcţiilor verzi, lucru dovedit de profilul expozanţilor şi mesajul transmis de aceştia.

Abilităţile şi capacitatea auditorilor energetici de a urma paşii necesari pentru a emite Certificate de Performanţă Energetică (CPE) necesare în momentul actual s-au dezvoltat, şi ele, în ritm susţinut.

Modificări de percepţie pot fi constatate şi în mediul bancar, unde anumite instituţii financiare au adoptat concepte precum „ipoteca verde”, ce oferă finanţare în condiţii mai avantajoase pentru clădirile cu un nivel ridicat de eficienţă energetică.

La nivel instituţional, investitorii şi fondurile imobiliare cele mai importante din Europa au impus restricţii severe ce presupun ca toate achiziţiile să aibă o certificare verde şi par să fie foarte bine informaţi în legătură cu relaţia dintre valoarea adăugată a clădirii şi performanţa sa ecologică.

Nu în ultimul rând, firmele de consultanţă locale şi internaţionale ce activează în ţara noastră încep să asimileze conceptul de „clădire verde” şi stimulează interesul clienţilor în această direcţie. Unele dintre aceste companii pot recomanda clienţilor instrumente utile precum acorduri de închiriere a spaţiilor în funcţie de standardele ecologice pe care le respectă, procedură cunoscută sub numele de „green lease” şi care detaliază explicit responsabilităţile proprietarului şi chiriaşului în procesul de colaborare, pentru a menţine eficienţa energetică maximă şi comportamentul ecologic al clădirii.

 

  • Exemple de „clădiri verzi” din România

Continuare…

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.