Constantin Niţă: Unele companii producătoare de energie ar putea intra în faliment în 2014, dată fiind situaţia actuală

0

Departamentul pentru energie are în plan înfiinţarea a două – trei companii energetice prin fuziunea celor existente, din 2014, în contextul competiţiei dintre producătorii pe cărbune şi cei hidro şi nuclear, iar ulterior analizează varianta formării unui fond mamut din activele tuturor companiilor din sector, care să funcţioneze pe principiul societăţilor de investiţii financiare.

Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, a acordat un interviu AGERPRES în care a vorbit despre soluţiile pentru problemele companiilor din 2014, când acestea vor vinde pe piaţa liberă, noile modificări legislative în domeniul energetic, rezultatele ultimelor controale efectuate la societăţile de stat, precum şi despre guvernarea alături de partenerii din Partidul Naţional Liberal şi viitorul Uniunii Social Liberale.

AGERPRES: Una dintre noile măsuri cu impact în factura pentru energie este recenta propunere privind eliminarea taxei pentru cogenerare. Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei elaborează o metodologie de monitorizare pentru acordarea acestui bonus. De când ar putea fi aplicată şi când se vor simţi efectele în factura pe care o plăteşte consumatorul final?

Constantin Niţă: Nu ştiu când se va întâmpla, pentru că este o echipă care lucrează la consecinţe, la modul în care va trebui să funcţioneze această taxă în viitor. Cu certitudine dorim să aducem o modificare, să dăm banii obţinuţi numai celor care produc în cogenerare de înaltă eficienţă şi nu tuturor. Trebuie să suporte o modificare şi asupra valorii, dar şi asupra modului de atribuire pentru cei care produc în cogenerare. Cei care nu produc în cogenerare de înaltă eficienţă nu mai primesc bonusul.

AGERPRES: În urma recentei propuneri de modificare a Ordonanţei privind energia verde, producătorii s-au declarat nemulţumiţi şi au propus să le fie diminuat cu doar 0,25% un certificat pe MW/h. Cum consideraţi această propunere?

Constantin Niţă: Sunt multe propuneri, noi le vom analiza după ce se finalizează dezbaterea publică. Dacă unele vor corespunde ideii noastre de a stabili un echilibru între industria regenerabilă, industria românească, alta decât cea energetică şi consumatorul casnic, le vom lua în considerare. Dacă nu, nu. Ideea este să reducem costurile în preţ, mai ales pentru consumatorul industrial, dar şi pentru cel casnic. Energia verde este nepoluantă, dar este foarte scumpă, ne creează mari probleme în economie şi pentru consumatorii casnici.

AGERPRES: Ce noi modificări aveţi în plan?

Constantin Niţă: Alte modificări ale legislaţiei se referă la reglementările secundare elaborate de ANRE şi Transelectrica privind cantitatea de energie preluată, la numărul de autorizaţii acordate. Reţeaua nu mai suportă foarte mult şi va trebui finalizat un studiu privind capacitatea liniilor de transport din România. În funcţie de acest aspect, şi numărul autorizaţiilor şi legislaţia privind cantitatea preluată vor trebui refăcute de către ANRE şi Transelectrica. Deci decizia va fi a Ministerului Finanţelor.

AGERPRES: În ce stadiu se află planul de modificare a redevenţelor plătite de companii către stat pentru resursele utilizate?

Constantin Niţă: Redevenţele trebuie modificate, este treaba ANRM (Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale n.r), care va elabora actele normative necesare împreună cu noi. Unele redevenţe sunt la nivel european, altele nu sunt. Acum facem o triere împreună cu ANRM pe tipuri de resurse, pentru a le aduce pe toate la nivelul UE. Cât este redevenţa în Germania, în Franţa, Italia, atât trebuie să fie şi în România.

AGERPRES: Recent aţi afirmat că vă gândiţi la o varianta paralelă celei elaborate de Ministerul Economiei pentru reindustrializarea României. La ce v-aţi referit?

Constantin Niţă: Am avut în vedere că orice partid serios, cum este şi PSD, trebuie să se gândească la politici industriale şi în general la politici economice. Nu putem sta pasivi să aşteptăm dacă Ministerul Economiei sau oricare alt minister are sau nu o politică în domeniul respectiv. Este nevoie ca şi noi, PSD, din punctul de vedere al ideologiei social democrate, să ne gândim cum facem reindustrializarea României. Cu atât mai bine dacă şi domnul ministru Vosganian face lucrul acesta.

AGERPRES: Care ar direcţiile principale pentru reindustrializare?

Constantin Niţă: Mă gândesc la o serie de direcţii principale, dar reprezintă opinia personală şi nu poate fi considerată părerea partidului. Aş dezvolta parcurile industriale, clusterele industriale. Din păcate, în România sunt foarte puţine şi banii alocaţi de UE nu sunt folosiţi cum trebuie sau nu sunt folosiţi deloc. M-aş concentra pe finanţarea IMM, pentru că au un rol important, pe finanţarea prin intermediul unui fond de investiţii de risc. L-am promovat încă din 2009, dar nimeni nu l-a luat în considerare. Unii din neştiinţă, alţii din rea voinţă.

Este un fond pe care statul ar trebui să-l folosească. Fondurile de investiţii de risc permit statului să se implice mai mult în economie cu capital minoritar, nu neapărat majoritar. Apoi este importantă folosirea mult mai eficientă a celor două fonduri de garantare şi contragarantare ca mijloace care poduce la finanţarea mai uşoară a IMM. De asemenea, poate fi creată o bancă pentru IMM. Sunt o serie de măsuri care ar putea conduce la revitalizarea măcar a intenţiei de reindustrializare, dacă nu la realizarea ei.

AGERPRES: După oferta publică secundară pentru vânzarea pachetului de 15% din acţiunile Transgaz, ce companii urmează şi când va fi încheiat întregul proces?

Constantin Niţă: Ne respectăm angajamentele cu instituţiile internaţionale privind vânzarea pachetelor minoritare de la companiile energetice. Noi am început cu Transgaz, care a fost un succes, indiferent ce spun unii care habar n-au ce înseamnă piaţa de capital. Trebuie să mai pună mâna pe carte, să citească, să urmărească bursele, să vadă implicaţiile unei listări. Urmează Nuclearelectrica, la sfârşitul lunii mai, Romgaz, în toamnă, Complexul Energetic Oltenia, Electrica SA, precum şi Hidroelectrica, în condiţiile în care va ieşi din insolvenţă. După calculele noastre ar trebui ca la 1 iulie să iasă din insolvenţă.

AGERPRES: Ce controale la companiile de stat din subordine aţi finalizat, în afară de RAAN, unde aţi înlocuit conducerea?

Constantin Niţă: Toate companiile trebuie să treacă prin ‘purgatoriu’, adică prin controale. Am finalizat controalele la Hidroelectrica, RAAN, Transelectrica. Urmează Electrica, Transgaz, Romgaz. Vrem să vedem cum s-au cheltuit banii în aceste companii. Să vedem dacă profiturile pe care le-au obţinut puteau fi mai mari, dacă numărul de salariaţi este în concordanţă cu productivitatea muncii.

AGERPRES: Ce aţi descoperit la Transelectrica?

Constantin Niţă: Acolo am remarcat că anul trecut au fost 460 de deplasări în străinătate făcute de 200 de oameni. Aproape 10% din salariaţi au fost în străinătate. Acum fiecare trebuie să prezinte un program de deplasări anual, să vedem de ce face deplasarea, care este obiectul deplasării. Nu mai vorbim de faptul că majoritatea companiilor au fost căpuşate, lucru pe care încerc pe cât posibil să-l stopez.

AGERPRES: Ne puteţi detalia proiectul înfiinţării unui fond mamut format din activele companiilor din energie? Ar putea fi implementat acest proiect? Este viabil?

Constantin Niţă: Nu este o ideea rea, o gândim şi noi. Poate ar trebui să mai aşteptăm. Mă gândesc la o altă formulă, dar deocamdată nu o am bine concretizată. Dar ideea fondului nu este rea. Ar urmă să fie format din toate acţiunile de stat ale companiilor şi ar putea fi gestionat ca o societate de investiţii financiare. Pornind de la faptul că şi atragerea de capital ar fi mai uşoară, investiţiile ar putea fi mult mai uşor de realizat. Ar avea o valoare de câteva miliarde euro. Acolo sunt Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Complexurile Energetice Oltenia, Hunedoara şi Electrica, cu toate distribuţiile. Ar fi o societate de investiţii financiare extraordinar de puternică, cu un capital social foarte mare, ceea ce ar permite accesarea de fonduri, de credite bancare.

Nu ştiu dacă putem face acest lucru acum. Sistemul energetic are nevoie de mulţi bani. Este greu de crezut că statul poate să aloce bani pentru eficientizarea lui. Acest sistem energetic naţional ar trebui să fie orientat către piaţă, nu numai către producţie. Presupune modernizare, eficientizare. Altfel, nu vor putea funcţiona pe principiul preţului pieţei. Unele companii vor rezista, altele nu. Din 2014, toate companiile de producţie trebuie să intre pe piaţa liberă. Energia pe cărbune va intra în competiţie cu cea hidro, cu energia nucleară, ceea ce va fi foarte dificil. Nicăieri în Europa nu există companii mono-resursă. Având în vedere situaţia actuală, consecinţa din 2014 ar fi intrarea unor companii în faliment.

AGERPRES: Ce împiedică înfiinţarea lui acum, de ce nu este momentul?

Constantin Niţă: Este o decizie politică. Încă nu cred că putem funcţiona foarte bine pe un asemenea sistem. Ar trebui să mergem cu paşi mai mici. Dar încă nu s-a luat o decizie, vom analiza acest proiect de lege.

AGERPRES: Care sunt următorii paşi?

Constantin Niţă: Mă interesează reorganizarea sistemului energetic naţional. Cu toate forţele lucrăm la acest proiect. Reorganizarea pe companii cu multe resurse. Nu putem să stăm cu cărbunele, să-l punem în competiţie cu apa. Nu funcţionează aşa lucrurile nici în Europa. Eu sper ca 2014 să ne prindă cu câteva companii puternice care să joace un rol important şi pe piaţa naţională şi pe cea regională. Este vorba despre 2 – 3 companii mari, care să aibă un rol determinant pe piaţă. Revin, nu pot să accept ca CEZ să joace un rol important în România, iar noi să nu putem să jucăm un rol important în Cehia, Bulgaria sau Ungaria. Este timpul să ne orientăm şi noi nu numai pe piaţa românească, ci şi în jur. Capitalul românesc trebuie să scoată companii în faţă care să joace un rol important, dacă vrem să fim demni, să arătăm că putem să facem ceva în economie. Lucrăm la un proiect pe tema asta.

AGERPRES: Înfiinţarea a două – trei companii mari este, aşadar, o posibilă soluţie din 2014 pentru reorganizarea sistemului energetic şi pentru preîntâmpinarea falimentelor în urma liberalizării?

Constantin Niţă: Sunt multe soluţii, problema este de funcţionare. Cel care produce mai mult şi mai eficient îl poate ajuta pe celălalt să se modernizeze, să se eficientizeze. Sunt state în care producţia de cărbune este eficientă. În România de ce nu ar fi?

AGERPRES: Ce obiective aveţi în viitor, după Congresul PSD de zilele trecute, prilej cu care aţi fost desemnat şi vicepreşedinte la nivel naţional?

Constantin Niţă: Sunt un om vechi în PSD, nu mi-am schimbat partidul în funcţie de interese şi de speranţele pe care le am. Este un partid cu multe personalităţi, cu un program serios. Îmi doresc să reuşim ca după 4 ani de guvernare social-democrată, românii să o ducă mai bine, să nu fim arătaţi cu degetul că nu ne-am făcut datoria.

AGERPRES: Cum vedeţi guvernarea PSD – PNL în viitor?

Constantin Niţă: Nu ştiu ce se va întâmpla în viitor. Deocamdată colaborez bine cu colegii liberali, în ciuda tuturor celor spuse de presă, chiar şi cu domnul Vosganian. Ne împăcăm bine, nu ne războim. Această colaborare sper să fie cât mai lungă ca perioadă de timp.

AGERPRES: Până la finalul actualei guvernării?

Constantin Niţă: De dorit până la final. Nu avem deocamdată o altă opţiune. Dorim să păstrăm USL pentru că şi oamenii şi-au pus multă încredere şi speranţă în noi.

AGERPRES: Este posibil ca noile proiecte pe care le propuneţi în domeniul energetic să întâmpine obstacole din partea companiilor sau din partea politicului?

Constantin Niţă: Unora le-ar fi plăcut ca eu să vin aici, să iau atitudinea umilă şi servilă în faţa de unor corifei ai vieţii politice sau care au instituţii şi eventual la 17.00 să plec acasă, să nu fac nimic. Nu se poate. Eu am venit să fac treabă şi voi face, indiferent dacă unora le convine sau nu.

AGERPRES: Au fost făcute presiuni asupra dumneavoastră, de când coordonaţi domeniul energetic?

Constantin Niţă: Presiuni există întotdeauna, pe activitatea le lobby mai ales, fie a societăţilor sau a personalităţilor. Dar nu este o problemă deoarece există în toată lumea. Însă nimeni nu îmi poate impune o măsură care să nu fie în concordanţă cu ce au nevoie cetăţenii. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.