Mai este accesul la apă un drept fundamental al omului?

2

Dacă resursele minerale sau combustibilii sunt deja sursele unor afaceri substanţiale, iar costul lor este perceput ca fiind “normal”, accesul la sursele de apă sunt considerate încă un drept fundamental.

“O să ajungem să plătim şi aerul, şi apa” spuneam acum câţiva ani. Aerul nu încă, dar apa deja devine o resursă pe care cetăţeanul o plăteşte. Chiar dacă unii dintre noi consumăm apă plată îmbuteliată, iar alţii plătesc accesul la reţeaua publică, apa deja nu mai este gratuită.

Odată cu creşterea puternică a populaţiei globului, accesul la apa potabilă a devenit o problemă care preocupă întregi naţiuni, nu numai în zonele aride lipsite de surse de apă, ci şi în ţările industrializate, în care consumul de apă, mai ales cel industrial şi agricol, pune mari probleme de acces general la acesta resursă.

Apa este indispensabilă vieţii, implicit a vieţii moderne a civilizaţiei umane. Consumul de apă a crescut exponenţial în ultimii ani, ducând la dezbateri privind dreptul considerat fundamental al omului de a avea acces la apă.

Într-un articol publicat de Globalresearch, se vorbeşte despre declaraţia preşedintelui Nestle, unul din producătorii giganţi de produse alimentare de la nivel mondial, care consideră că accesul la apă nu mai este un drept al omului, resursele de apă trebuind privatizate.

Sigur că, în calitate de preşedinte al unei companii care se ocupă cu furnizarea de apă îmbuteliată, respectivul “prezicător” îşi doreşte ca un număr cât mai mare de oameni să cumpere apă, preferabil ce îmbuteliată de la Nestle.

Compania Nestle este de mai mulţi ani în vizorul organizaţiilor ecologiste, datorită diverselor atitudini controversate avute în trecut, în probleme delicate, cum ar fi Organismele Modificate Genetic sau mâncarea de proastă calitate (junk food).

Problema accesului neîngrădit la sursele de apă are însă mai multe aspecte, care ţin atât de drepturile omului, cât şi de utilizarea judicioasă a unei resurse esenţiale pentru întreţinerea vieţii. Ştim cu toţii că sunt zone în lume, în Africa mai ales în zona Sahelului, în care lipsa apei duce la moartea a sute de mii de persoane anual. Pentru a asigura apa necesară acestor zone, ea trebuie transportată din alte părţi sau trebuie găsită prin forarea de puţuri de mare adâncime.

În acelaşi timp însă, se constată în ultimii ani o reducere a interesului autorităţilor din multe ţări pentru accesul la apă potabilă. A devenit deja banal pentru mulţi ca apa de consum să fie cea îmbuteliată, cumpărată din magazine.

O altă problemă foarte serioasă se referă la consumul apei în scop economic. Într-un documentar numit “Mama noastră, natura” autorii arătau că peste 60% din râurile lumii nu mai ajung la vărsare, aşa cum se întampla acum 50 de ani.

Impresionant este că nici Iordanul, râul în care a fost botezat Iisus, nu se mai varsă în mare, fermele agricole din amonte făcând ca acesta să fie secat în zona gurii de vărsare.

Trebuie spus că pentru producerea unui Kg de carne de pui se folosesc 3900 de litri de apă, iar pentru producerea unui Kg de carne de vită se folosesc 16000 de litri!

Tot acest documentar arată faptul că omenirea exploatează total nejudicios resursele de apă, arătând că Dubai de exemplu, unul din marile oraşe ale lumii, nu are absolut nici o sursă de apă în zonă, toata apa fiind transportată de la mare distanţă.  Dubai este un mare consumator de apă, fiind impresionaţi cu toţii de superbele fântâni arteziene din oraş sau de numeroasele piscine sau chiar lacuri artificiale.

Aceasta apă este captată din izvoare şi transportată într-o zonă pe care natura nu a făcut-o propice aşezărilor umane. “ Mai mult, mai repede” este sloganul omenirii acum, spun autorii documentarului, întrebarea fiind cât mai poate natura să suporte această exploatare sălbatică a resurselor.

Schimbările climatice care au dus la creşterea temperaturii în majoritatea zonelor globului agravează această problemă, crescând aria zonelor aride, în care apa trebuie adusă de la mari distanţe.

Pe lângă aspectul ecologic, trebuie analizat şi cel economic: se mai poate asigura un acces echitabil pentru toţi la resursele de apă în condiţiile actuale? Mai degrabă nu.  Argumentul pe care îl putem întelege cel mai simplu este următorul: are acces egal la resursele de apă o persoană care cumpără apa îmbuteliată cu cel care îşi asigură necesarul de apă din fântâna proprie?

Pe de altă parte,  este corect ca un producator de apă, bere, sucuri etc să foreze un puţ de mare adâncime din care să se aprovizioneze gratuit cu apă,  care este baza produsului pe care el îl vinde apoi?

Aspectul de cost al apei trebuie adus în discuţie, deoarece diferenţa semnificativă de acces la sursele de apă poate crea în viitorul apropiat serioase probleme. Recentele crize de apă apărute în diferite zone ale lumii care nu se confruntau cu aceste situaţii în trecut trebuie să ducă la măsuri serioase pentru utilizarea judicioasă a resurselor de apă potabilă. Un studiu al ONU din 2012 arată că până în 2050, circa 4 miliarde de oameni vor suferi de lipsa apei.

Până la urmă preţul este cel care duce la un consum judicios, chiar dacă încă multora li se pare revoltator că s-a ajuns ca o necesitate fundamentală a omului cum este apa să trebuiască a fi cumpărată. Pe de altă parte şi companiile care furnizează apă şi produse care au în componenta apa trebuie să fie obligate să plătească preţul corect pentru acest element indispensabil vieţii.

Lipsa unor reglementări clare care să stabilească reguli de acces şi utilizare a resurselor de apă poate crea serioase probleme şi chiar tensiuni, iar aceste reglementări trebuie să aibă în vedere toate aspectele şi toţi utilizatorii, fără discriminare şi fără crearea unor avantaje nejustificate pentru unii în detrimentul celorlalţi, de la marile companii, până la cetăţeanul obişnuit.

 

Marian Cirstian

loading...
Citește și
2 Comentarii
  1. Platitor spune

    Daca da Dumnezeu ploaie noi platim apa de ploaie catampitii, iar unii, niste banditi smecheri, incaseaza bani pe apa de ploaie ! Printre acesti banditi se afla si Primaria Municipiului Bucuresti in frunte cu Realesul Primar, asta dupa ce a majorat impozitele cu 16% pentru ca locuim in Bucuresti!

  2. daniel spune

    Este foarte greu sa ne gandim ca am ajuns sa facem economie la apa.
    Dar putem face o reducere a consumului fara a afecta foare mult confortul.
    Monati perlatoarele economice TERLA – foarte bune si destul de ieftine cu alte produse similare.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.