Parchetul Capitalei: 19 medici, trimişi în judecată în dosarul analizelor medicale fictive

0

Procurorii Parchetului Capitalei au trimis în judecată 19 medici, printre care se află şi cardiologul Sergiu Mihai Bârsan de la Spitalului Elias, 13 asistente medicale şi 12 angajaţi ai laboratoarelor Uromed şi CityLab, fiind acuzaţi că au decontat fictiv analize medicale, prejudiciul fiind de peste 2 milioane lei.

Aceştia sunt acuzaţi de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave; fals intelectual, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals; luare şi dare de mită, potrivit unui comunicat .

Procurorii susţin că activitatea infracţională în acest caz a constat, în principal, în fraudarea de către angajaţii şi administratorii celor două laboratoare de analize medicale a bugetului Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti prin decontarea frauduloasă a contravalorii unor bilete de trimitere pentru investigaţii paraclinice (analize) false şi unor bilete de trimitere pentru servicii medicale clinice (consultaţii) false, cauzându-se un prejudiciu de 2.145.781 de lei.

Anchetatorii arată că, în perioada ianuarie 2011 – mai 2012, unul dintre laboratoare a decontat de la CASMB suma totală de 1.327.576 de lei cu titlu de analize, însă s-a stabilit că suma de 953.956 de lei a fost decontată în mod fraudulos, fără a se efectua analizele (71,85 % activitate fictivă).

În aceeaşi perioadă, celălalt laborator a decontat de la CASMB suma de 1.783.381 lei cu titlu de analize, însă procurorii au stabilit că suma de 1.173.779,67 lei a fost decontată fraudulos, fără a se efectua analizele (65,81% activitate fictivă).

Modul de operare în acest caz era următorul: angajaţii laboratoarelor, direct sau prin intermediari, stabileau o legătură cu un medic (specialist sau de familie); în baza înţelegerii cu angajatul laboratorului, medicul (în cadrul atribuţiilor sale de serviciu) sau asistentul medical (cu sau fără cunoştinţa medicului cu care lucrează) emitea în mod constant numeroase bilete de trimitere pentru investigaţii paraclinice false, cu valoarea compensată, fără a avea acoperire într-o situaţie reală, în sensul că biletele erau eliberate pe numele unor pacienţi care nu fuseseră consultaţi sau, deşi au fost consultaţi, nu li s-a recomandat efectuarea unor analize medicale; prin completarea rubricilor biletelor menţionate, medicul făcea menţiuni nereale cu privire la prescrierea efectuării analizelor în cauză.

Apoi, biletele erau completate de către medic sau cu ajutorul asistentei sale; medicul înmânează aceste bilete false angajaţilor laboratoarelor, cunoscând că urmau să fie implementate în sistemul laboratorului şi înaintate ulterior spre decontare CASMB, fără ca pacientul să beneficieze de acele analize gratuite şi fără ca laboratoarele să le efectueze, după care angajaţii laboratorului primeau biletele de trimitere false (denumite în limbaj codificat folosit de inculpaţi „bilete extra”, „bomboane”, „burţi”), le introduceau în circuitul laboratoarelor prin intermediul sistemului informatic Medis şi le înaintau spre decontare către CASMB.

Pentru a diferenţia biletele reale de cele falsificate, angajaţii celor două laboratoare ţineau o evidenţă informatizată şi scriptică.

În plus, angajaţii verificau biletele sub aspectul corectitudinii formale, completau în fals rubricile din bilete care ar atesta prezenţa pacientului, recoltarea probelor biologice şi efectuarea analizelor, iar medicii de laborator, în schimbul unor sume de bani primite cu titlu de „salariu”, lăsau parafa angajaţilor laboratorului pentru a o folosi fără drept în falsificarea biletelor sau a raportărilor.

La începutul fiecărei luni angajaţii laboratoarelor solicitau decontarea valorii biletelor falsificate în luna anterioară la CASMB, iar medicii care falsificau bilete primeau sume de bani reprezentând 10% din valoarea analizelor recomandate în biletele de analiză falsificate eliberate.

De asemenea, asistenţii care falsificau biletele primeau sume de bani reprezentând fie o valoare fixă pe biletul falsificat (anul 2011), fie 10% din valoarea analizelor prescrise în biletele de analiză falsificate eliberate (anul 2012).

Cercetările în cauză au fost efectuate împreună cu lucrători din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti – Serviciul Grupări Infracţionale Violente şi cu sprijinul de specialitate al Serviciului Român de Informaţii.

Dosarul se va judeca la Tribunalul Bucureşti.(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.