27 de ani de la accidentul de la Cernobîl. Mai reprezintă energia nucleară o oportunitate?

0

Astăzi se împlinesc 27 de ani de la cel mai grav eveniment nuclear din istoria omenirii, accidentul de la Cernobîl (Ucraina), ce a avut loc la 26 aprilie 1986, când o defecţiune la unul dintre reactoare a provocat o explozie, urmată de contaminarea radioactivă a zonei.

Măsurile luate la nivel internaţional pentru conştientizarea riscurilor centralelor nucleare s-au intensificat după tragedia de la Fukushima (Japonia), din martie 2011, iar unele state, printre care Germania, au decis să renunţe treptat la energia nucleară.  

Dezbaterea privind aspetele negative şi riscurile energiei nucleare este deseori înlocuită de afirmaţii unilaterale cu privire la avantajele acesteia din perspectiva securităţii energetice şi prognozei preţurilor energiei electrice, care nu reflectă costurile economice ascunse şi subvenţiile.

Organizaţiile de mediu  atrag atenţia că centralele nucleare nu sunt niciodată 100% sigure. Indiferent de numărul sistemelor de siguranţă, centralele nucleare sunt manevrate de oameni, iar eroarea umană nu poate fi eliminată.

„Industria nucleară se bazează pe memoria scurtă a populaţiei şi pe mirajul etern al «energiei ieftine» care s-a născut din lipsa informării corecte. Iată că, din păcate, avem cel puţin 2 ocazii anual (comemorarea dezastrelor de la Cernobîl şi Fukushima) în care le reamintim oamenilor că energia nucleară nu a adus niciunui stat din lume independenţa energetică mult-visată, nu este nici ieftină – a se vedea împrumuturile gigantice solicitate Euratom anual – cât despre siguranţă… nu am mai vorbi astazi, dacă acum 27 de ani nu ar fi murit peste 1 milion de oameni”, a declarat Ioana Ciută, director executiv al Fundaţiei TERRA Mileniul III.

 

  • Punctele slabe ale CNE Cernavodă

Măsurile luate la nivel internaţional pentru conştientizarea şi combaterea riscurilor centralelor nucleare s-au intensificat după tragedia de la Fukushima (Japonia), din martie 2011, una dintre principalele măsuri fiind efectuarea testelor de stres naţionale şi evaluarea centralelor atomice europene de către o comisie de experţi la nivel UE.

Testele de stres s-au făcut însă în pripă, fără o metodologie clară, aplicabilă cel puţin la nivelul statelor membre UE, iar recomandările Comisiei Europene în urma unui an de analize nu au nicio putere legală.

România este una dintre ţările cele mai active seismic din Europa. Cu toate acestea, au fost înregistrate câteva deficienţe majore privind cutremurele.

Calculul pentru cutremurul bază de proiect s-a bazat doar pe o estimare deterministă şi a fost luată în considerare o probabilitate de apariţie a seismelor mai scăzută decât cea folosită în prezent în Europa, respectiv o valoarea de 1/1.000 pe an, în loc de 1/10.000 pe an. De asemenea, există insuficiente informaţii despre comportamentul centralei în cazul unui cutremur mai mare decât cel de referinţă.

Centrala de la Cernavodă prezintă deficienţe şi în privinţa inundaţiilor. Raportul specialiştilor europeni implicaţi în revizuirea testelor de stres a arătat că o serie de echipamente de protecţie împotriva inundaţiilor trebuie îmbunătăţite, criticând totodată lipsa inspecţiilor de rutină a celor existente.

Unitatăţile 1 şi 2 de la CNE Cernavodă au funcţionat pentru perioade relativ scurte (din 1996, respectiv 2007), dar reactoarele au fost proiectate în anii 1970 şi sunt, prin urmare, depăşite. O serie de puncte slabe sunt cauzate de proiectarea instalaţiei şi nu au făcut obiectul testelor de stres în contextul în care nu pot fi remediate (ex. Grosimea redusă a peretelui reactorului şi amplasamentul bazinului de combustibil ars).

„În acest context, decizia Guvernului de a continua investiţiile în unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă este nejustificată şi nu va face decât să sporească riscurile de sănătate ale populaţiei şi datoriile României, având în vedere că Unitatea 2 a fost finalizată cu sprijin financiar străin (împrumut canadian de 146 milioane de dolari şi împrumut de 324 milioane de dolari de la Euratom)”, precizează reprezentanţii Fundaţiei TERRA Mileniul III într-un comunicat de presă.

 

INFO PLUS

Accidentul de la Cernobîl în cifre :    

–   1 milion de oameni au murit în urma accidentului nuclear
–   3,5 milioane de persoane au fost iradiate

Aproximativ 170.000 de ucrainieni au fost evacuaţi

–   89,85% dintre persoanele evacuate s-au îmbolnăvit
–   84,7% dintre oamenii ce trăiesc în zone contaminate sunt bolnavi

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.