MCV, binevenit în lipsa unor mecanisme interne de însănătoşire a sistemului; CSM s-a erijat în sindicat

0

MCV este un mecanism principial binevenit doar în lipsa unor mecanisme interne de însănătoşire a sistemului judiciar iar CSM în ultimii ani nu şi-a îndeplinit funcţia pentru care a fost înfiinţat, aceea de a garanta existenţa unei justiţii independente şi s-a erijat într-un organism profesional sau sindical – sunt concluzii prezentate joi de Ioana Sfîrăială, reprezentant al Asociaţiei pentru Monitorizarea Justiţiei, la lansarea „Raportului pe justiţie 2012”.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este doar platforma pe care se rezolvă problemele personale ale magistratului raportat la sistem iar Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) este incomplet, pentru că nu propune şi nu analizează sistemul din interior şi raportat la actul de justiţie, ci doar la actul de administrare, ceea ce înseamnă că esenţa şi cauza problemelor rămân neatinse, a susţinut ea.

Ioana Sfîrăială a subliniat că această cercetare reprezintă un prim demers al avocaţilor separat de Uniunea Naţională a Barourilor din România pentru evaluarea justiţiei din România, percepută ca fiind elementul principal al funcţionalităţii sau disfuncţionalităţii unui stat de drept.

„Din punctul nostru de vedere, atâta timp cât justiţia nu funcţionează, nici statul de drept nu funcţionează. Dacă justiţia începe să funcţioneze, statul de drept o să funcţioneze. Am simţit nevoia să facem acest raport din poziţia de avocat, a celui care intră în instanţă, a celui care vede cum se aplică legea, care simte în mod direct lipsa de pregătire, imparţialitate, transparenţă a instanţelor de judecată sau organelor administrative care tutelează justiţia, cum este CSM sau Ministerul Justiţiei. Raportat la MCV, noi l-am găsit ca fiind incomplet, cantonat mai ales la realităţi administrative, şi nu la cele judiciare”, a afirmat avocatul.

În opinia ei, cele mai grave aspecte sesizate sunt lipsa de independenţă şi de imparţialitate a magistratului, raportat mai ales la alte organisme ale statului şi lipsa totală de predictibilitate a actului de justiţie.

„În primul rând, vinovatul este legiuitorul, pentru că nu există o normă de angajare a răspunderii magistratului. Dacă ar exista, atunci şi magistratul probabil că şi-ar corela activitatea, şi-ar controla-o şi şi-ar regla-o astfel încât răspunderea să nu fie angajată. Următorul vinovat este magistratul însuşi care intră în sistemul judiciar ştiind că nu poate să judece în mod independent şi imparţial aşa cum ar trebui”, a mai spus Ioana Sfîrăială.

O altă critică vizează şi relaţia justiţiabililor cu Ministerul Justiţiei în sensul că toate sesizările şi plângerile înaintate către această instituţie sunt transmise CSM, care prin Inspecţia Judiciară le casează, spunând că nu există în proporţie de 99% niciun fel de indiciu privind aspectele reclamate.

De asemenea, a semnalat imposibilitatea verificării caracterului aleatoriu al repartizării dosarelor şi faptul că se schimbă ulterior componenţa completului fără să existe nicio justificare în acest sens.

„Pentru justiţiabili şi avocat este important să existe garanţia determinării aleatorii a magistratului care judecă procesul, pentru excluderea oricăror suspiciuni cu privire la modalitatea de judecată”, a precizat Ioana Sfîrăială.

În ceea ce priveşte raportul cu parchetele şi organele de cercetare penală, ea a arătat că este în regres, subliniind faptul că, raportat la jurisprundenţa CEDO, prin noile reglementări se blochează orice acces al justiţiabilului la dosar până când acesta este trimis la instanţă.

Tot joi, a fost lansat studiul „Percepţia calităţii actului de justiţie”, prezentat de Paul Chioveanu, director Departament Bună Guvernare ActiveWatch, care s-a bazat pe un chestionar cu 25 de întrebări trimis la aproximativ 7.000 de avocaţi, din care circa 1.400 au accesat link-ul şi aproape 500 au răspuns.

Printre concluziile cele mai importante a fost faptul că 42% din avocaţii care au răspuns la chestionar sunt de acord în mică măsură cu afirmaţia că magistraţii judecă liber de orice influenţe politice sau de altă natură, 20% în foarte mică măsură, şi doar 33% în mare măsură şi 5% în foarte mare măsură.

De asemenea, 41% din ei sunt de acord în mică măsură şi 32% în foarte mică măsură cu afirmaţia că nu există corupţie la nivelul justiţiei, şi doar 23% în mare măsură şi 4% în foarte mare măsură cu aceasta. Potrivit cercetării, avocaţii s-au declarat mulţumiţi, în marea lor majoritate, de profesionalismul şi integritatea judecătorilor, dar nesatisfăcuţi de transparenţa instanţelor de judecată şi a CSM şi nivelul de obiectivitate al Consiliului.

La rândul său, avocatul Antonie Popescu, reprezentant al Asociaţiei pentru Monitorizarea Justiţiei, a arătat că prin aceste studii se doreşte deschiderea unei dezbateri care să nu fie doar secvenţială, ci permanentă, care să transforme agenda instituţiilor judiciare în cât mai multe puncte comune cu cea a justiţiabililor.

Mircea Toma, preşedintele Agenţiei de Monitorizare a Presei, a explicat că ambele cercetări au fost făcute în regim de voluntariat şi nu s-a beneficiat de finanţări, studiile reprezentând o percepţie a avocaţilor asupra sistemului judiciar şi că este în beneficiul instituţiilor care administrează acest domeniu.(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.