Lista celor mai nocive 12 substanţe chimice care ne distrug sistemul endocrin

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Programul de Mediu al Naţiunilor Unite (UNEP) au publicat, în februarie anul acesta, un raport în care avertizează că anumite substanţe chimice de sinteză, prezente în obiecte curente care se găsesc în fiecare gospodărie sau birou, afectează sever glandele endocrine umane şi pot duce chiar la cancer, astm, malformaţii congenitale şi la scăderea fertilităţii.

Dan Bărboi

Realizat de o echipă internaţională de experţi în perioada 2010-2012, raportul intitulat “Cercetări recente asupra substanţelor care afectează sistemul endocrine” (State of Science of Endocrine Disrupting Chemicals) prezintă date potrivit cărora anumiţi compuşi chimici – prezenţi mai ales în obiecte din plastic, cum ar fi jucării, pardoseli din PVC şi chiar carduri bancare – cunoscuţi sub acronimul EDC provenit din limba engleză (endocrine disrupting chemicals), provoacă efectele anterior menţionate la nivelul glandelor endocrine umane, dar şi în cazul unor specii animale, mai ales vietăţi acvatice care trăiesc în apropierea aşezărilor umane, de la peşti la anumite specii de foci şi lei de mare.

După cum afirmă autorii raportului, aceste substanţe au devenit o ameninţare globală care impune o reacţie rapidă şi pe scară largă din parte guvernelor, industriei şi consumatorilor.

 

  • Peste 800 de substanţe chimice potenţial periculoase

Peste 800 de substanţe chimice sunt cunoscute, sau bănuite de a interfera cu sistemul endocrin şi hormonii produşi de acesta, însă doar puţine dintre ele au fost testate privind aceste efecte nocive.

De fapt, mare majoritate a chimicalelor disponibile comercial nu au fost testate deloc. Această lipsă de informaţii întreţine o stare de nesiguranţă cu privire la efectele compuşilor ce pot îmbolnăvi sistemul endocrin uman, precum şi pe cel al speciilor de animale, păsări şi peşti ce vin în contact cu aceste EDC.

Pentru a înrăutăţi situaţia şi mai mult, numeroase astfel de substanţe (mai ales cele care provin din deşeuri) sunt transportate necontrolat prin procese naturale, extinzând aria pe care îşi fac simţite efectele.

Faţă de acum 10 ani, în prezent se ştie că oamenii şi celelalte specii de vieţuitoare sunt expuse la mult mai numeroase tipuri de EDC decât cele clasificate în mod tradiţional ca poluanţi organici persistenţi (POP).

Oricum, concentraţiile de POP în organismele vii sunt în creştere accelerată, alături de cele ale unor poluanţi chimici mai puţin persistenţi, însă la fel de nocivi. În ultimii ani, au fost identificate noi tipuri de EDC, având alte surse decât cele tradiţionale, care sunt alimentaţia şi apa. Efectul este şi mai grav în cazul copiilor mici, care tind să miroasă şi să „guste” cam toate obiectele care îi înconjoară, inclusiv obiecte din plastic care degajă EDC. În plus, metabolismul mai rapid al copiilor favorizează asimilarea substanţelor toxice introduse în organism.

Una dintre concluziile studiului OMS este de natură a provoca o îngrijorare deosebită: viteza mare cu care a crescut incidenţa maladiilor menţionate anterior la nivel global, în ultimele decenii, exclude ideea că ele ar fi fost provocate de factori pur genetici.

În schimb, este plauzibilă ipoteza că de vină sunt factori non-genetici, inclusiv nutriţie, vârsta mamei, boli virale şi expunerea la substanţe chimice.

Au fost deja observate anumite asocieri care sunt mai mult decât simple coincidenţe:

teste clinice asupra unor băieţi ale căror mame au fost expuse la contactul cu dietilstilbestrol (DES) şi cu eteri difenil polibrominaţi (PBDE) atunci când au fost gravide au evidenţiat probleme de fertilitate, pe care unii cercetători le asociază inclusiv cu foarte popularul medicament ‘paracetamol.’

expunerea de durată la dioxine policlorinate şi anumiţi difenili policlorinaţi (PCB) reprezintă factori de risc în cancerul de sân.

riscul de apariţie a cancerului de prostată creşte în cazul expunerii de durată la pesticide, anumiţi PCB, arsenic şi cadmiu.

Pe lângă aceste efecte documentate în mod riguros, mai sunt date privind posibila influenţă a EDC asupra mai multor procese vitale din organismul uman. Astfel, substanţe chimice precum ftalaţii afecteaza fertilitatea la femei şi măresc riscul de leucemie la copii.

Autorii studiului trag un semnal de alarmă asupra substanţei cunoscute ca ‘bisfenol A,’ prezentă în obiecte ce se găsesc în orice gospodărie, precum cutiile de conserve sau ochelarii de soare, care interfereaza cu hormonii naturali ce influenţeaza creşterea şi dezvoltarea organismului uman. Acest compus interferează cu hormonii tiroidieni, putând provoca leziuni ale creierului, scăderea inteligenţei, deficit de atenţie, hiperactivitate la copii şi autism.

Loading...
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.