Hai să ne prefacem: o viaţă fără frică…

Imaginează-ţi că NU EXISTĂ NICIO FRICĂ în viaţa ta.

Ce ai face diferit?

Cum altfel ar arăta viaţa ta?

Acum imaginează-ţi o lume ELIBERATĂ DE FRICĂ.

Păstrează acest gând.

Atunci când ne prefacem, iniţiem un rezultat posibil în viaţa reală. Copiii fac aceasta în mod natural, la fel şi animalele, atunci când se joacă. Se prefac a face ceea ce vor trebui să facă, sau ce vor să înveţe cum să facă atunci când vor creşte.

Prefăcându-ne, ne punem mâinile în câmpul de posibilităţi infinite, care este acel spaţiu dintre gânduri şi zona dintre particulele din fiecare atom. Dăm naştere la ceva ce nu a existat în minţile noastre înainte. Când ne prefacem, ne dăm permisiunea de a ocoli „ce este real”, „ce este posibil” şi „ce este realizabil” şi a permite acelui lucru pur şi simplu să existe în imaginaţia noastră, în scrisul nostru, în desenele noastre, în jocurile şi în conversaţiile noastre.

Imaginează-ţi, prefă-te, scrie sau desenează despre o viaţă fără frică. Viaţa TA. Cum ar arăta? Ce ai face?

Am încercat şi eu însămi asta şi primul lucru care mi-a venit în minte a fost, aş „privi mai mult”. Îmi place enorm să privesc, iubesc să observ.  Faptul că trebuie să fiu o voce publică pentru ridicarea nivelului de conştiinţă, împuternicire şi conştientizare pe planetă înseamnă un program încărcat şi doar a privi a ajuns pe ultimele locuri ale listei. Însă, pe când m-am răsfăţat cu jocul meu de-a imagina lumea FĂRĂ FRICĂ, treaba mea de ridica nivelul de conştiinţă şi de vibraţie al planetei s-a realizat. Eu am rămas pur şi simplu Observând. Privind. Explorând. Şi acesta în sine a fost un lucru fascinant.

Când în ianuarie 2010 mi s-a cerut să devin persoană publică, n-am avut idee de ce. Nici măcar de ce eu. M-am gândit că oamenii care au venit pentru a face această treabă au fost cumva scoşi din joc şi eu eram cel de-al zecelea plan de rezervă.

Motivul pentru care am crezut asta este că sunt o persoană extrem de retrasă şi prefer să privesc şi să observ mai degrabă decât să fiu văzută şi observată. În special că Inelia Benz nu este relevantă şi, de fapt, chiar nu există. Nu este nimic de văzut aici.

Şi săptămâna asta, pe când mă jucam de-a prefăcutul că nu există NICIO FRICĂ în viaţa mea, am văzut că acesta a fost întregul motiv pentru care trebuia să devin persoană publică. A fost nu numai pentru că nu am acordat nicio atenţie faptului de a fi văzută – aceasta nu genera niciun impuls în mine, nu împlinea nicio dorinţă sau nevoie şi în plus avea o energie disonantă, în sensul că până acum a fi persoană publică avea de-a face cu paradigma „eu, mine, eu însămi” şi eu nu aveam niciuna din acestea – ci şi pentru că îmi plăcea să fiu observatorul.

Pe măsură ce ne îndepărtăm de paradigma salvator/agresor/victimă/martir, nevoia de salvatori şi de îndrumători sau de zeităţi pe care să ne concentrăm atenţia nu mai este valabilă. Toate informaţiile de care am putea avea vreodată nevoie sunt deja disponibile. Iar dacă nu sunt disponibile imediat, mulţi oameni lucrează pentru a le face disponibile. Dacă cineva îşi doreşte cu adevărat să afle ceva, atunci poate.

Timpul în care un guru sau un yogi „oferă” o experienţă de iluminare celorlalţi a trecut. Ceea ce ne rămâne este amintirea şi mai multe puncte de vedere. Cu cât sunt mai multe puncte de vedere, perspective diferite atunci când ne uităm la acelaşi subiect, cu atât mai multe informaţii putem accesa despre acel subiect.

Care este noul rol al celor care în trecut ar fi iniţiat grupuri, religii şi avut audienţă, este pur şi simplu de a inspira publicul să se uite la ceea ce vede vorbitorul, ceea ce priveşte, ce explorează el şi nu la vorbitor. Persoana din public poate să vină şi să plece după dorinţă, să asculte şi să exploreze perspective noi cu vorbitori diferiţi după cum doreşte şi atunci când a fost văzut totul şi privitorul poate să acceseze noua perspectivă, să înceapă să vorbească şi să exprime ceea ce a văzut pentru ca şi alţii să poată experimenta noul punct de vedere. În această nouă structură vorbitorul devine nerelevant.

Şi din imaginarea unei lumi fără frică, am realizarea că PUTEM ÎNCEPE ACUM. Când doi sau mai mulţi oameni se uită în aceeaşi direcţie, îşi imaginează acelaşi lucru sau au aceeaşi intenţie, aducem un nivel de „acord” în alcătuirea realităţii pe care o numim universul fizic.

Una din „legile” realităţii fizice este că există pe baza unui acord. Acordul vine sub formă de pachete, programe, credinţe culturale, mediu social, religii şi tot felul de alte lucruri.

În prezent, realitatea noastră este plină de frică. Frica este peste tot, în fiecare aspect al vieţilor noastre. Cu toate acestea, este doar un „punct de vedere”. O expresie energetică a ataşamentelor, supravieţuirii şi evitării. Unele persoane cred că „frica este necesară pentru supravieţuire”.

Altele cred că este ok să o simţi, dar cu toate acestea să acţionezi, şi da, acesta este un mod de a începe să dizolvi frica, pentru că ne dăm seama că nu a căzut cerul atunci când am făcut lucrul de care ne era frică, însă această metodă poate fi lungă şi anevoioasă şi poate avea rezultatul opus. Alte persoane încearcă să o suprime, să o alunge sau să se ascundă de ea într-un glob de lumină. Însă atunci când o împingem la o parte, o facem mai puternică. Aşa că o procesăm. Şi aceasta funcţionează foarte, foarte bine la nivel individual. Cu cât mai multă frică este rezolvată prin procesare, cu atât mai înaltă devine propria noastră vibraţie şi cu atât mai extinsă devine conştiinţa noastră..

Şi acum, imaginându-ne viaţa noastră fără frică şi apoi o lume fără frică, putem aduce posibilitatea unei noi paradigme în conştiinţa colectivă a umanităţii.

Prin urmare, astfel arăta viaţa mea şi aceasta este ceea ce am decis să fac diferit: am decis să încep să privesc acum şi să nu aştept până când vom termina treaba noastră pe planetă. Vreau să privesc şi vă invit să priviţi şi voi în direcţia în care mă uit eu pur şi simplu pentru că este fascinant şi pe măsură ce tot mai mulţi dintre noi privesc cu atât mai mult reuşim să dezvăluim, să descoperim şi să ne reamintim.

Pentru luna aceasta, haideţi să petrecem un timp, chiar şi numai câteva secunde, privind la „realitatea” de a avea o viaţă fără frică atât la nivel personal, cât şi la nivel planetar.

Luaţi un creion şi o hârtie şi exprimaţi cum arată viaţa VOASTRĂ FĂRĂ FRICĂ.

 

Inelia Benz,

www.ascension101.com

Loading...

Citește și
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.