Plata pensiilor va fi oferită „pe tavă” bancilor?

2

„Să nu duci pensiile oamenilor e inadmisibil şi inacceptabil, nu au nicio vină pensionarii” – comentă la Slatina premierul Victor Ponta ultimele mişcări de protest ale angajaţilor Poştei Române, nemulţumiţi de iminenta privatizării acestei instituţii.

Şi pentru a spulbera orice dubiu, Victor Ponta a ţinut să explice că “Poşta Română mai trăieşte în special pentru că guvernul continuă să plătească pensiile prin poştă, altfel le punem pe carduri”. Ameninţarea directă a premierului este scuzată de acesta prin dorinţa de „a salva Poşta Română şi să avem o privatizare de succes„.

Poate că ar fi multe de spus despre această nouă încercare de privatizare a Poştei după o bâlbâială care ţine de câţiva ani, în care actorii ce au jucat în această parodie de privatizare s-au succedat atât în poziţia de ofertant, cât şi în cea de potenţial investitor.

Culmea este că într-o anumită perioadă chiar şi sindicaliştii din cadrul poştei (cei care în aceste zile încearcă cu disperare să blocheze procesul de privatizare) se declarau pentru transformarea Poştei Române dintr-o instituţie majoritară de stat într-una privată.

Asta datorită managementului dezastruos care a adus în faliment o instituţie de importanţă strategică pentru orice ţară.

De ce nu a intervenit statul român înainte de a se ajunge în această situaţie? Greu de răspuns la această întrebare…

Nu însă la problema privatizării dorim să ne oprim în materialul de faţă (un subiect care trebuie tratat pe larg), ci la ameninţarea deloc voalată a premierului României de a face translarea sistemului de plată din sarcina Poştei în cea a sistemului bancar.

Conform declaraţiei acestuia o astfel de soluţie ar echivala cu înjumătăţirea personalului Poştei, trecând însă sub tăcere implicaţiile acestei decizii asupra pensionarilor şi a sistemului bancar.

Pentru acesta din urmă, o astfel de soluţie ar putea părea o mană cerească, piaţa cardurilor fiind o piaţa cu un potenţial de peste 900 milioane de euro. Conform informaţiilor BNR, la nivelul lui martie, în România fuseseră emise peste 39 milioane carduri, dintre care peste 11 milioane carduri au fost de debit.

Or, trebuie să ţinem cont că, în conformitate cu datele statistice ale Ministerului Muncii, în martie 2013, numărul total de pensionari din România era de 5,27 milioane persoane, dintre care 3,81 milioane se află în mediul rural. Chiar dacă nu putem preciza care este numărul de carduri care sunt deja în posesia pensionarilor este evident că potenţialul pieţei cardurilor este imens.

Care bancă va refuza să-şi rotunjească veniturile generate de emisia de noi carduri şi din costurile de întreţinere ale respectivelor conturi? Garantăm că bătălia va fi furibundă iar metodele de marketing vor fi din cele mai agresive. Numai că aici băncile vor avea de înfruntat un contracandidat extrem de puternic care a crescut la umbra falimentului Poştei Române: firmele de curierat care au preluat serviciile de mesagerie ale Poştei şi care se vor lupta şi ele pentru profitul generat de plata pensiilor mai ales în mediul rural.

Mai ales că, în mod cert, cei care stau în mediu rural nu au informaţiile minimale pentru a şti la ce foloseşte sau cum se utilizează bucăţica de plastic pe care o va primi în loc de pensie.

Chiar dacă vor avea şansa ca cineva din familie să le explice cum se foloseşte cardul, ne este greu să credem că vor fi dispuşi ca din mizera pensie să mai plătească biletul pentru a ajunge la un bancomat.

Pentru că aici este o problemă reală: câte dintre băncile care se vor bate pe caşcavalul cardurilor şi conturilor de pensii au bancomate în respectivele cătune sau măcar în comunele României?

Până şi CEC-ul a renunţat din motive economice la majoritatea unităţilor din mediul rural, iar pentru celelalte bănci efortul financiar făcut pentru a extinde actuala reţea de bancomate cu toate costurile aferente vor atârna greu în balanţa calculelor de oportunitate.

Aşa că, în mod firesc, şi această activitate va fi transferată în sarcina serviciilor de curierat, băncile mulţumindu-se cu banii rezultaţi din întreţinerea conturilor anexate respectivelor carduri.

Iar, pentru a-l parafraza pe premierul Ponta, care se referea la protestatarii din Poşta Română ce ameninţau cu blocarea plăţii pensiilor, nici pensionarii “Nu cred că asta îşi doresc” (ca relaţia caldă dintre factorul poştal şi pensionarul care număra febril clipele până la întâlnirea cu acesta să se schimbe). Aşa că, dacă premierul nu doreşte să piardă voturile celui mai disciplinat batalion electoral, ar trebui să se gândească mai profund înainte de a lansa astfel de ameninţări. Apropos! Ce părere au colegii săi de partid şi de alianţă de acesta ameninţare?

 

Dănuţ Dudu

 

P.S. Poate domnul Ponta îşi va face timp să vadă câte dintre primăriile din ţară (şi aici nu ne referim la mediul rural) au implementat efectiv sistemul electronic de plăţi. Şi apoi, dacă mai are timp, să ceară celor de la Finanţe o situaţie a POS-urilor existente la ghişeele respectivei instituţii. După ce află răspunsul la aceste întrebări, credem că îl va afla şi pe cel legat de posibilitatea reala de trecere a plăţii pensiilor din actuala formă la cea prin intermediul cardurilor.

loading...
Citește și
2 Comentarii
  1. K2 spune

    ……articol corect si la obiect. dar de……., ce sa-i faci, mai da si ponta cu nuca-n perete. cand vor veni la Bucuresti 15.000 de oameni de la CE Oltenia, o sa-si inghita limbuta de plagiator.

  2. grigore spune

    adevarat ,dar si sa platesti salariatii postali cu salarii mizere si acelea diminuate este admisibil?conducerea postei romane ar face mai bine sa diponibilizeze din stufosul aparat birocratic platit cu salarii grase nu din simplii angajati, si sa modernizee compania prin informatizare (doar1700 de subunitati din 7000 sunt informatizate).

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.