MJ vrea suplimentarea cu 20 milioane lei a bugetului penitenciarelor, pentru preîntâmpinarea unui colaps

Ministerul Justiţiei propune suplimentarea cu 20 de milioane de lei a bugetului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor pentru preîntâmpinarea unui colaps în activitatea sistemului penitenciar, ce ar putea crea situaţii imprevizibile, generate de starea de nemulţumire a persoanelor private de libertate.

MJ a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre privind suplimentarea bugetului Ministerului Justiţiei pe anul 2013, pentru Administraţia Naţională a Penitenciarelor, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2013.

În Nota de fundamentare se arată că bugetul aprobat pe anul în curs nu acoperă necesarul real de fonduri, argumentându-se că cele de la Titlul II ‘Bunuri şi servicii’ sunt insuficiente în condiţiile în care numărul deţinuţilor custodiaţi a crescut foarte mult în ultima perioadă.

‘Creşterea semnificativă a numărului persoanelor private de libertatea a determinat o cheltuială urgentă şi neprevăzută în timpul exerciţiului bugetar aferent anului 2013. Astfel, dacă la 30 septembrie 2012 numărul deţinuţilor era de 31.742, la data de 30 aprilie 2013 se înregistrează un număr de 33.302 persoane private de libertate (cu 1.560 deţinuţi mai mult), cazate în spaţii care asigură 27.700 de locuri (conform criteriilor stabilite de OMJ nr.433/C/2010 – pentru aprobarea Normelor minime obligatorii privind condiţiile de cazare a persoanelor private de libertate) – indice de ocupare 120%, respectiv 18.339 de locuri (conform standardelor CEDO) – indice de ocupare 181%. (…) Pentru preîntâmpinarea unui colaps în activitatea sistemului penitenciar, ce poate crea situaţii imprevizibile generate de starea de nemulţumire a persoanelor private de libertate, precum şi desfăşurarea în condiţii de siguranţă a activităţii specifice sistemului penitenciar, este imperios necesar majorarea fondurilor bugetare cu suma de 20 milioane lei’, se arată în document.

Citeste si:  Crin Antonescu: În eventualitatea în care Ponta o va desemna pe Kovesi în fruntea DNA, eu mă opun

MJ subliniază că în continuare se menţine trendul ascendent al efectivului de deţinuţi custodiaţi, fenomen care incumbă anumite vulnerabilităţi.

‘Astfel, pentru nerespectarea condiţiilor de detenţie, statul român a fost obligat, prin intermediul a 69 de hotărâri CEDO, la plata unor despăgubiri în cuantum de 680.605 euro şi 10.000 franci elveţieni. De asemenea, instanţele din România au emis hotărâri cu acelaşi obiect. În contextul condamnării, în cursul anului 2012, de către CEDO a României în cauza Iacov Stanciu – care constituie un avertisment serios transmis statului român, anticipativ al unei hotărâri-pilot cu privire la condiţiile de detenţie, a creşterii nivelului de supraaglomerare prin mărirea efectivului de deţinuţi şi implicit a numărului de reclamaţii pentru nerespectarea unui spaţiu de viaţă optim (4 metri pătraţi spaţiu individual), se impune intervenţia Guvernului României pentru asigurarea resurselor necesare’, susţine iniţiatorul.

Citeste si:  O nouă întâlnire "La Antipa, în spatele uşilor închise"

Potrivit MJ, Curtea a constatat că supraaglomerarea din penitenciare, lipsa igienei şi caracterul inadecvat al îngrijirii tratamentului medical constituie un tratament inuman şi degradant, fiind nerespectate prevederile art. 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

În totalul fondurilor bugetare alocate la titlul II „Bunuri şi servicii” hrana deţinuţilor reprezintă aproximativ 20% iar utilităţile – aproximativ 40%, diferenţa constând în cheltuieli de transport, întreţinere şi acordarea drepturilor legale persoanelor private de libertate.

‘Neplata facturilor la scadenţă emise de furnizorii de utilităţi generează penalităţi de întârziere şi /sau întreruperea furnizării acestora, fapt care va atrage imposibilitatea preparării hranei, asigurării igienei individuale şi colective pentru persoanele private de libertate, precum şi executarea în condiţii necorespunzătoare a serviciului de pază şi supraveghere. O eventuală întrerupere în furnizarea de utilităţi va conduce în mod cert la grave probleme de natura siguranţei statului’, atrage atenţia MJ.

Citeste si:  Ministerul Justiţiei nu a fost informat de Interpol cu privire la localizarea lui Hayssam

În final, sursa citată menţionează că, faţă de situaţia anterior precizată şi având în vedere caracterul special al sistemului penitenciar, din perspectiva faptului că acesta face parte din sectorul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, este necesară asigurarea acestor fonduri de la Fondul de rezervă bugetară al Guvernului, potrivit prevederilor art. 30 alin. 2 din Legea 500/2002 privind finanţele publice, pentru asigurarea cheltuielilor cu utilităţile şi hrana persoanelor private de libertate din unităţile sistemului administraţiei penitenciare.(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

close