România e în Top 10 mondial la 36 de produse: porumb, muştar, tescovină, prune, mac, cânepă, cârnaţi, piei de vită…

Producţia de seminţe de floarea soarelui şi prune, dar şi de lapte de oaie, cânepă şi afine roşii, alături de încă câteva zeci produse agricole sau mărfuri rezultate din pelucrarea primară a acestora poziţionează România în top 10 producători mondiali, scrie agronintel.ro.

Interesant este că deţinem poziţii importante în acest clasament şi cu alte produse despre care statisticile oficiale sau referirile autorităţilor din domeniu sunt aproape inexistente. Astfel ocupăm poziţii fruntaşe la nivel mondial la producţia de seu de oaie şi untură de porc, cârnaţi, cânepă, tescovină din struguri, dar şi în domeniul sericiculturii căruia de ani buni i se cântă prohodul. Mai mult, producţia de mătase brută, potrivit FAOSTAT a crescut de peste 4 ori din 1989 şi până în prezent.

  • Producţii mari la lapte şi brânză de oaie

În fucţie de cantitatea produsă anual, în România, nu mai puţin de 36 de produse agricole sau derivate din prelucrarea primară a acestor produse ne plasează în primele zece ţări din lume. Clasamentul este alcătuit periodic de FAOSTAT, divizia de statistică a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie si Agricultură (FAO).

De exemplu, la producţia de lapte crud de oaie, înaintea României se plasează în funcţie de producţia anuală doar Siria, Grecia, Turcia şi China (lider în clasament cu o producţie de 1.529. 000 tone).

Foarte interesant în acest clasament este domeniul sericiculturii. Mai precis, potrivit statisticii FAOSTAT, România se află pe locul 4 la producţia de mătase brută şi pe locul 9 la producţia de gogoşi de viermi de mătase, deşi în ultimii ani consultanţii în agricultură şi chiar autorităţilecântau prohodul acestui domeniu.

Într-adevăr, în 1989, producţia de gogoşi de viermi de mătase a fost de 1.200 tone, şi a ajuns în declin puternic în anul 2001 (cu o producţie anuală de 622 tone). Din 2010, producţia este constantă- 790 de tone, în condiţiile în care producţia la nivel mondial a acestui produs se confruntă cu probleme grave.

Interesant este că în 2010 şi 2011, producţia de mătase brută din România era estimată la 2.100 tone, faţă de 180 tone în 1989. Producţia de mătase brută a crescut de aproape 9 ori în 2004 faţă de 2003, ajungând la 2.070 tone.

  • Stearină, tapioca din amidon şi câlţi de cânepă

Câlţii de cânepă (locul 6 în clasament) sunt deşeuri sub formă de fire scurte şi groase, rămase după dărăcitul cânepei din care se ţese pânză de saci, se fac funii etc.

Stearina (poziţia 6 în top 10) este un amestec de culoare albă sau gălbuie, obţinut prin prelucrare la presiune, din grăsimi precum untura de porc şi seul de oaie. Se întrebuinţează la fabricarea lumânărilor, a săpunurilor, în industria textilă etc.

Preparatele de carne de vită (poziţia 7 în top 10 mondial) includ preparatele din carne şi organe (altele decât ficatul), prelucrate prin fierbere, la aburi, prăjite sau neprăjite. Ele pot fi incluse în alte tipuri de preparate al căror conţinut în carne şi organe trebuie să depăşească 20% din greutate.

Acizii graşi (locul 7 în top) sunt produşi obţinuţi prin procedeul de saponificare sau hidroliză a grăsimilor sau uleiurilor vegetale. În această categorie sunt incluse şi uleiurile acide rezultate din procesele de rafinare.

  • La ce folosim Papaver somniferum şi Cannabis sativa.  Pelincile Domnului sau Turta cu julfă

Pentru cânepă (locul 7 la nivel mondial) se menţionează că este vorba de specia Cannabis sativa, plantă anuală erbacee, cultivată atât pentru fibrele sale, cât şi pentru uleiul ce poate fi extras. “În principalele ţări producătoare de Cannabis sativa, seminţele sunt utilizate pentru extragerea uleiului”, precizează experţii FAOSTAT.

Ce nu au aflat poate încă specialiştii organizaţiei internaţionale este faptul că în zonele rurale din zona Moldovei, din seminţele de cânepă se prepară pentru ultima zi din post, urmând un adevărat ritual, un fel de delicatesă a Ajunului, denumită Pelincile Domnului (unii îi mai zic Cămeşile Domnului) sau Turta cu julfă.

De asemenea, la bătutul cânepei, tot satul vrea să participe şi se renunţă chiar şi la doza zilnică de alcool, particulele risipite în aer prin  prelucrarea mecanică a tulpinelor asigurând o doză suficientă de euforie pentru toţi participanţii care se împleticesc din picioare,  fără să fie beţi şi vorbesc cu doar jumate de gură, fără să fie bolnavi.

Loading...
Citește și
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.