Mario Vargas Llosa: A citi este o fatalitate; lumea trebuie să se apropie de lectură

Marele scriitor peruan Mario Vargas Llosa, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 2010, a fost marţi, în cea de-a treia zi a vizitei sale la Cluj-Napoca, oaspetele Facultăţii de Litere a Universităţii „Babeş-Babeş”, unde a purtat un dialog sub titlul „Am putea trăi fără să evadăm în ficţiune?” cu Gabriel Liiceanu, în faţa a sute de profesori şi studenţi admiratori.

Suita de întrebări adresate de Gabriel Liiceanu laureatului Nobel pentru Literatură s-a bazat pe ideea că majoritatea oamenilor de azi şi din timpuri trecute nu citesc, iar „istoria omenirii poartă în sine şi o istorie a analfabetismului”, astfel încât ficţiunea nu se consumă primordial ca şi literatură.

„Specia celor ce nu citesc este cu mult mai mare faţă de a celor ce citesc. Trebuie să acceptăm că este un club al celor ce consumă literatură. Azi, literatura este pentru cei puţini. Lumea este mult mai atrasă de computer ori de jocuri de noroc. Nu mai e loc de ficţiune. Frăţia dintre oameni nu se obţine prin cărţile citite”, a spus Gabriel Liiceanu.

Laureatul Nobel a răspuns că există o diferenţă între ficţiunea literară şi alte ficţiuni. Lumea merge azi atât de prost tocmai pentru că mare parte din oameni trăiesc fără ficţiuni literare. Din păcate, ficţiunea ajunge la o mare parte din public prin televiziune, prin telenovele – „forme de ficţiune adormitoare, care creează o realitate paralelă, caricaturală şi chiar mincinoasă”.

„Este genul de ficţiune conformistă, impusă de cei ce vor să acceptăm lumea aşa cum este. Este ficţiunea care eludează problematica umană, cea reală, şi are o viziune degradantă asupra vieţii, spre deosebire de marile ficţiuni literare, care ne pun faţă în faţă cu marile probleme ale umanităţii. Marile ficţiuni literare sunt un antidot împotriva viziunilor minuscule ale umanităţii şi credinţelor ideologice care separă lumea în fiinţe superioare şi inferioare, după rasă şi convingeri politice. Trebuie să luptăm împotriva dogmelor şi prejudecăţilor de orice fel”, a explicat Mario Vargas Llosa. Pentru el, literatura este o formă de nesupunere, de revoltă împotriva puterii centralizatoare.

„A citi este o fatalitate, iar lumea trebuie să se apropie de lectură”, a afirmat Llosa. Gabriel Liiceanu a admis că ficţiunea construită literar rafinează, totuşi lumea nu citeşte, ceea ce îl determină să considere că arta poetică a lui Llosa este ideală, prin urmare nerealistă. „A iubi cu adevărat este un apanaj al celor ce au spiritul rafinat. Vă amintiţi că Romeo o seduce pe Julieta madonizând-o. Dar restul sunt amanţi mizerabili”, a spus Liiceanu. În schimb, pentru Llosa „dragostea este o creaţie culturală şi o umanizare a amorului fizic”.

Pe de altă parte, individul a apărut în istorie târziu, pentru că nu s-a putut desprinde de trib din cauza permanentelor riscuri. „Dar odată cu progresul civilizaţiei, individul a devenit de sine stătător şi a urmat creaţia libertăţii. Nu toţi oamenii au aceeaşi sensibilitate”, a evidenţiat laureatul Nobel. „Nu sunt atât de pesimist precum este Gabriel Liiceanu”, a spus Mario Vargas Llosa, în aplauzele sălii.

În opinia sa, „azi democraţiile sunt imperfecte, uneori corupte”, pentru că şi capitalismul nu aduce numai progres, ci şi ceva rău pentru om. Criza a rezultat din instincte, dintr-o obturaţie în societate şi din marile expansiuni bancare. Capitalismul nu s-a autoeliberat şi a scos la suprafaţă şi o faţetă degradantă, cu lăcomia multora de a agonisi tot mai multe bunuri materiale. De aceea capitalismul are nevoie de o corecţie, de fiscalizare şi mai ales de valori morale şi culturale.

Mario Vargas Llosa a mai spus că deşi nu este un om credincios, consideră că „religia asigură o minimă securitate”, iar laicizarea societăţii nu este bună, pentru că aduce prejudicii din cauza lăcomiei, laşităţii şi corupţiei. „Cultura nu a înlocuit viaţa spirituală”, a conchis Llosa.

Referindu-se la ultimul său roman, „Eroul discret”, care va apărea în acest an, Mario Vargas Llosa a arătat că acesta este o imagine a ţării sale, Peru, care a evoluat foarte mult în ultimii 14 ani, deşi trăieşte încă „într-o democraţie imperfectă, dar funcţională”.

„Romanul povesteşte viaţa unui om de afaceri care îşi deschide o societate de transport. Într-o zi, primeşte o scrisoare din partea mafiei, în care i se cere să cotizeze. Toţi plătesc cotizaţii mafiei. Dar eroul din roman este un om etic. Cine va câştiga? El sau mafia? Veţi afla citind romanul”, a spus marele scriitor peruan.(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Loading...
Citește și
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.