EUR
4,84 RON
(0%)
USD
4,11 RON
(0%)
GBP
5,36 RON
(+0.05%)
CHF
4,50 RON
(+0.01%)
BGN
2,48 RON
(-0.08%)
BYN
1,67 RON
(+0.27%)
CAD
3,07 RON
(0%)
RSD
0,04 RON
(0%)
AUD
2,94 RON
(-0.02%)
JPY
0,04 RON
(+0.01%)
CZK
0,18 RON
(+0.01%)
INR
0,05 RON
(-0.07%)

Străinii cumpără păduri în România. Universitatea Harvard deţine în Vrancea peste 35.000 de hectare

Investitorii de peste hotare sunt interesaţi atât de mult de pădurile româneşti, încât şi-au înfiinţat chiar şi o asociaţie. În ultimii ani, investitori austrieci, germani şi finlandezi au investit sute de milioane de euro în achiziţia de suprafeţe împădurite de aici, scrie digi24.ro.

Interesul străinilor este strâns legat de preţul cu care se vând pădurile.

Dacă în Austria, spre exemplu, un hectar de pădure se vinde, în medie, cu 10.000 de euro, în România costă de zece ori mai puţin, respectiv 1.000 de euro.

Un fond de investiţii german, de exemplu, a cheltuit peste 30 de milioane de euro pentru a achiziţiona mai mult de 10.000 de hectare de pădure. Un alt fond, austriac, care operează mai multe firme de prelucrare a lemnului a achiziţionat, în paralel, mai mult de 11.000 de hectare.

Cel mai bun exemplu îl reprezintă, însă, universitatea americană Harvard, care deţine, în zona Vrancea, peste 35.000 de hectare de pădure.

Conform legislaţiei în vigoare, atât terenurile agricole cât și pădurile nu pot fi achiziţionate direct de către investitorii străini, ci prin intermediul unor firme românești.

 

  • Zeci de hectare de pădure sunt tăiate, lunar, în România

Acolo unde nu au fost cumpărate de străini, pădurile româneşti au pierdut lupta cu gaterele. În loc să salveze pădurile, autorităţile scot pe bandă rulantă strategii pompoase şi aruncă banii pe studii inutile. Şi asta, în timp ce gaterele îşi croiesc drum chiar şi în pădurile virgine, una dintre ultimele comori ale României şi Europei.

Zeci de hectare de pădure sunt tăiate în fiecare lună în România, cele mai multe în judeţele Covasna, Harghita, Bacău și Neamţ. Firmele româneşti sau străine cumpără zeci de hectare de păduri de la persoanele care le-au recăpătat de la stat după ce au confiscate de regimul comunist.

În aceste locaţii apar apoi echipe de ţapinari care taie copacii marcaţi de ocoalele silvice. Lemnul este încărcat în camioane care străbat drumurile forestiere de dimineaţa până seara şi este transportat la gaterele deschise în multe localităţi din zona montană. Acolo, copacii sunt transformaţi în cherestea care ajunge în porturile de la Marea Neagră şi de la Dunăre.

De multe ori, controalele silvice au scos la iveală faptul că tăietorii de păduri defrişau fără să aibă acte în regulă, fără ca arborii să fie marcaţi şi fără să respecte cotele de lemn alocate pentru tăiere de către direcţiile silvice.

Autorităţile susţin că nu pot lua măsuri din cauză că nu au bază legală. Nimeni nu poate spune exact câte hectare de pădure s-au tăiat sau câte au mai rămas.

 

  • Încă o strategie împotriva defrișărilor

România nu a dus lipsă de strategii pentru protecţia pădurilor, însă defrişările ilegale nu au fost niciun moment stopate. Pierderile înregistrate doar în ultimii zece ani de către statul român ajung la cinci miliarde de euro, potrivit estimărilor Curţii de Conturi. Şi Banca Mondială critică România că strategiile au fost ineficiente. Ministerul Mediului vine acum cu o nouă strategie şi promite că va împăduri anual 20.000 de hectare. Nota de plată pentru noua strategie este de peste trei miliarde de euro, care ar trebui să vină din fonduri europene.

Numărul hectarelor împădurite a scăzut de la an la an, în ciuda strategiilor elaborate de Ministerul Mediului. Deşi împădurirea şi înăsprirea pedepselor pentru furtul de lemn au fost mereu pe lista de priorităţi a Ministerului, rezultatele nu sunt cele aşteptate.

Pădurile ocupă doar 27 la sută din suprafaţa ţării, cu șase procente sub media europeană. Iar exploatarea lemnului se face în România într-un ritm mult mai alert decât restul Europei. Studiile ONG-urilor arată că doar în perioada 2009-2011, au dispărut peste 280.000 de hectare de pădure.

Strategia forestieră din 2001-2010 aşeza în fruntea priorităţilor creşterea gradului de împădurire al ţării la peste 33%. Obiectivul nu a fost atins, iar din 2010 până în 2012 România nici nu a mai avut o strategie privind pădurile.

Noua strategie din 2013 prevede împădurirea a câte 20.000 de hectare pe an până în 2022. Pentru asta, Ministerul Mediului si al Pădurilor vrea să atraga 3,5 miliarde de euro din fonduri europene. În replică, Banca Mondială spune că strategiile României privind fondul forestier nu şi-au atins scopul pentru că nu a existat o viziune generală asupra pădurilor şi, ca urmare, nu s-a putut monitorizat riguros implementarea strategiilor.

Şi noul Cod Silvic adoptat la începutul anului a trezit suspiciuni printre organizaţiile de mediu, pentru că interzice ocoalelor silvice să stabilească numărul copacilor care vor fi tăiaţi.

Mai multe zone din ţară sunt în prezent în plin proces de deşertificare, iar România are astăzi un fond forestier cu aproape zece procente mai mic decât media Uniunii Europene.

Din 1990 până în 2011 s-au tăiat ilegal 80 de milioane de metri cubi de lemn. În continuare, hoţii de lemn pun la pământ ilegal mii de arbori, iar pierderile pe care le are statul român sunt enorme. Cinci miliarde de euro în ultimii 10 ani, potrivit estimărilor Curţii de Conturi.

  • Peste 10.000 de dosare penale au fost deschise pentru defrişări ilegale

Peste 10.000 de dosare penale pentru infracţiuni privind regimul silvic au fost înregistrate numai anul acesta, dar cele mai multe dintre ele au fost închise, fără a fi date sancţiuni. În plus, o bună parte dintre aceste dosare sunt încă în curs de investigaţii. Situaţia a fost asemănătoare și în ultimii doi ani.

Astfel, numai în primul semestrul al lui 2012, din cele aproape 11.000 de cauze, puţin peste 3.000 au fost soluţionate. De asemenea, din cei peste 600 de inculpaţi trimiși în judecată pentru furt de lemn, doar nouă au fost arestaţi preventiv, faţa de 15 câţi au fost înregistraţi în 2010.

În 2011, din cele aproximativ 14.750 de dosare, peste 8.000 se află și acum pe mesele procurorilor, cele mai multe fiind închise. Nicio persoană nu a ajuns după gratii, din cei aproape 1.350 de învinuiţi.

Și, în final, în perioada 2009-2010, 60% din dosarele penale întocmite pentru furt de material lemnos au primit neînceperea urmăririi penale, în timp ce 27 % au primit soluţii de netrimitere în judecată. Și doar 4% dintre hoţii de lemn au fost privaţi de libertate.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata