EUR
4,83 RON
(+0.06%)
USD
4,48 RON
(-0.52%)
GBP
5,49 RON
(+0.35%)
CHF
4,58 RON
(+0.15%)
BGN
2,47 RON
(+0.24%)
BYN
1,73 RON
(-1.52%)
CAD
3,17 RON
(-1.39%)
RSD
0,04 RON
(+0.08%)
AUD
2,69 RON
(-0.27%)
JPY
0,04 RON
(+0.6%)
CZK
0,17 RON
(+0.39%)
INR
0,06 RON
(-0.79%)

 

Iran: Peste 50 de milioane de votanţi sunt chemaţi la urne pentru alegerea preşedintelui

Peste 50 de milioane de iranieni, două treimi din populaţie, sunt convocaţi vineri, 14 iunie,  la urnele de vot pentru a alege al 11-lea preşedinte al Iranului şi 126.000 de reprezentanţi municipali, după o campanie electorală axată pe criza economică provocată de sancţiunile internaţionale legate de dosarul nuclear iranian, potrivit AFP şi EFE.

Aproape 67.000 de centre electorale, cu 130.000 de urne, vor fi pe întregul teritoriu pentru a primi sufragiul celor 50,5 milioane de alegători cu vârsta peste 18 ani, dintre care 1,6 milioane votează pentru prima dată, optând pentru unul dintre cei şase candidaţi la preşedinţie şi pentru reprezentanţii lor locali dintre cei 285.000 de candidaţi. Potrivit Ministerului de Interne, numai la Teheran vor fi 6.000 de colegii electorale cu aproximativ 12.000 de urne. Colegiile electorale se vor deschide la ora 08:00 (ora 03:30 GMT) şi se vor închide la ora 18:00 locală, însă Ministerul de Interne a semnalat că programul se va putea extinde dacă va fi necesar. Iranienii rezidenţi în străinătate vor putea vota în 290 de colegii instituite în ambasadele şi consulatele iraniene din 96 de ţări, potrivit Ministerului Afacerilor Externe.

Dacă niciunul dintre candidaţii la preşedinţie nu va obţine peste 50 la sută din sufragii, primii doi vor participa la un al doilea tur de scrutin, la 21 iunie. Rezultatele provizorii ale alegerilor prezidenţiale vor fi anunţate de Ministerul de Interne, în mai puţin de 48 de ore. Va urma un termen pentru depunerea eventualelor contestaţii, după rezolvarea cărora va fi comunicat rezultatul definitiv.

Şase candidaţi au rămas în cursă dintre cei 686 de aspiranţi înscrişi: patru conservatori apropiaţi de ayatollahul Ali Khamenei – fostul şef al diplomaţiei Ali Akbar Velayati, primarul Teheranului Mohammad Bagher Ghalibaf, şeful negociatorilor în dosarul nuclear iranian Said Jalili şi secretarul Consiliului de discernământ Mohsen Rezaei – precum şi un moderat, Hassan Rohani, şi un tehnocrat, Mohammad Gharazi.

Taberele moderată şi reformatoare pornesc unite în jurul lui Hassan Rohani, după retragerea reformatorului Mohammad Reza Aref. De atunci, partizanii săi s-au mobilizat pe reţelele de socializare cerând un vot masiv în favoarea lui. Hassan Rohani ‘este considerat unul dintre principalii candidaţi, iar şansele sale de a intra în al doilea tur de scrutin, dacă va fi un al doilea tur, sunt mai mari’ după unirea reformatorilor şi moderaţilor, a comentat, pentru AFP, analistul politic conservator Mehdi Fazayeli.

În tabăra conservatorilor, s-au intensificat apelurile pentru susţinerea celui mai bine plasat, în timp ce Ghalibaf şi Jalili par să fie în frunte. Totuşi, pretendenţii la preşedinţie au exclus miercuri orice idee de retragere, dând asigurări că vor rămâne în cursă până la capăt. Încăpăţânându-se, candidaţii ‘transformă fluviul voturilor conservatoare într-o multitudine de râuri mici’, a avertizat joi Hossein Shariatmadari, editorialist al cotidianului ultraconservator Kayhan, citat de AFP.

Campania electorală s-a încheiat joi la ora 08:00 locală (ora 03:30 GMT), fără ca vreunul dintre cei şase candidaţi la preşedinţie să se detaşeze în mod clar ca favorit. Criza economică provocată de sancţiunile internaţionale decretate împotriva programului nuclear al Teheranului s-a aflat în centrul ei. Marile puteri suspectează Iranul că vrea să obţină bomba atomică, ceea ce Teheranul dezminte.

O prăpastie s-a creat între candidaţi în ceea ce priveşte atitudinea faţă de Occident. Said Jalili, reprezentant direct al ayatollahului Ali Khamenei, este partizan al unei linii dure, pledând pentru rezistenţa în faţa ‘duşmanului’ occidental şi respingerea oricărei ‘concesii’ faţă de marile puteri, şi a spus că locul femeii este acasă pentru a-şi îngriji copiii. Ali Akbar Velayati contează pe experienţa sa de 16 ani în fruntea diplomaţiei pentru a reduce presiunea asupra Teheranului, iar Mohammad Bagher Ghalibaf vrea să relanseze negocierile cu ‘înţelepciune’. Toţi ştiu însă că nu vor avea decât o mică influenţă în dosarul nuclear, deoarece problemele strategice sunt sub autoritatea directă a ayatollahului Khamenei, potrivit AFP.

Hassan Rohani a susţinut redactarea unui cod de Drepturi Civile, precum şi o politică externă care să pună capăt climatului de confruntare cu lumea, pentru a înceta tot mai marea izolare a Iranului şi sancţiunile internaţionale.(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata