9 alimente pe care e bine să nu le consumi niciodată

Multe alimente au fost promovate ca fiind sănătoase când, de fapt, acestea nu sunt altceva decât nişte produse al căror efect asupra organismului uman este discutabil. Într-un articol numit „Clean Plates”, Jared Koch  a evidenţiat o listă cu nouă alimente de bază, care sunt mult mai puţin sănătoase decât aţi fi crezut vreodată.

În cele ce urmează, doctorul Mercola realizează o descriere mai amplă a celor nouă alimente menţionate în articolul respectiv:


1.     Tomatele la conservă

Multe branduri importante din produsele alimentare conservate conţin bisfenol A (BPA). Bisfenolul A este un produs chimic toxic legat de anomalii de reproducere, efecte neurologice, risc sporit de cancer de sân şi prostată, diabet zaharat, boli de inimă şi multe alte. Pentru a evita aceste produse chimice periculoase, evitaţi conservele şi optaţi pentru consumul de fructe şi legume proaspete sau alegeţi brandurile care folosesc recipiente de sticlă, în special în cazul alimentelor acide, cum ar fi roşiile.

Potrivit testelor Protecţiei Consumatorului, doar o porţie de conservă poate depăşi limitele de siguranţă pentru expunerea zilnică la bisfenol, în cazul unui copil.

Aciditatea mare – o caracteristică importantă a tomatelor – face ca bisfenolul A să se infiltreze în alimente.

 

2.     Cărnurile procesate

 Precum avertizează şi Koch, mezelurile procesate, precum salamul, şunca, friptura de vită sunt de obicei făcute din carne de la animale crescute în spaţii închise.

Acest lucru înseamnă că animalele sunt crescute cu hormoni speciali de creştere, antibiotice şi alte medicamente de uz veterinar. Sunt crescute în condiţii deplorabile ce produc boli, carnea lor fiind plină de nitriţi de sodiu (conservanţi utilizaţi în mod obişnuit) şi alte substanţe chimice pentru arome şi coloranţi.

În corpul nostru, nitriţii se pot transforma în nitrozamine, substanţe chimice puternice care pot cauza cancer. Cercetările au dovedit că nitriţii au legătură cu apariţia cancerului colorectal, de stomac şi cel pancreatic. Dar asta nu e tot. Mezelurile cele mai prelucrate conţin alte substanţe chimice care produc cancer şi care sunt create, de fapt, în timp ce sunt gătite. Aceste substanţe periculoase includ:

  • Aminele heterociclice care sunt compuşi periculoşi care apar în carnea pregătită la temperaturi ridicate. Potrivit cercetărilor, cărnurile prelucrate sunt în mod clar asociate cu un risc crescut de cancer de stomac, de colon şi de sân.
  •  Hidrocarburile aromatice policiclice: multe tipuri de carne procesată este afumată ca şi parte a procesului de uscare, ceea ce cauzează formarea hidrocarburilor aromatice policiclice. Acestea se pot forma şi atunci când carnea este gătită la grill. Atunci când grăsimea se scurge pe sursa de căldură şi se produce fum în exces, acest fum se imprimă în mâncare, transferând hidrocarburile aromatice policiclice, cauzatoare de cancer, în carne.
  •  Produşii de glicozilare (un proces care produce îmbătrânirea): Când mâncarea este gătită la temperaturi ridicate, inclusiv atunci când sunt pasteurizate sau sterilizate produsele, are loc o aşa-numită „îmbătrânire” a alimentelor. Acest lucru va duce, cu timpul,  la formarea stresului oxidativ în corpul nostru, la  inflamaţii, va creşte riscul apariţei bolilor de inimă, a diabetului şi a bolilor de rinichi.

Carnea prelucrată nu este o alegere sănătoasă pentru nimeni şi ar trebui evitată, în totalitate. Conform rezultatelor a peste 7000 de studii medicale, realizate în 2011, s-a dovedit legătura dintre alimentaţie şi cancer. Raportul a fost comandat de Fundaţia Mondială de Cercetare a Cancerului, cu ajutorul fondurilor colectate de la public.Prin urmare, rezultatele acestor studii nu au fost influenţate de interese, ceea ce face să fie mai fiabile.

Această cercetare a inclus cea mai mare şi mai bună revizuire a probelor, întreprinsă vreodată, confirmând rezultatele anterioare: carnea procesată creşte riscul apariţiei cancerului, în special, al celui de colon şi nici o cantitate de carne procesată nu poate fi consumată în siguranţă.

 

3.     Margarina

 Rezultatul nefericit al nebuniei de a avea o dietă săracă în grăsimi a generat creşterea consumului de margarină, în defavoarea consumului de grăsimi sănătoase conţinute în unt. Există o multitudine de elemente nesănătoase ale margarinei şi ai altor înlocuitori ai untului, inclusiv:

  •  Grăsimile de tranziţie: Aceste grăsimi nenaturale din margarină se formează în timpul procesului de hidrogenare, care transformă uleiurile vegetale lichide într-o grăsime solidă. Grăsimile de tranziţie contribuie la formarea bolilor de inimă, a cancerului, probleme ale oaselor, dezechilibru hormonal şi boli de piele, infertilitate, dificultăţi în timpul sarcinii, probleme cu alăptarea, greutatea mică la naştere, precum şi probleme de creştere şi dificultăţi de învăţare ale copilului. Aceste grăsimi sunt nesigure la orice nivel de consum.
  •  Radicalii liberi şi alte produse toxice, de degradare, sunt rezultatul procesării uleiurilor vegetale la tempereturi foarte ridicate. Aceştia contribuie la numeroase probleme de sănătate, inclusiv cancer, boli de inimă şi îmbătrânire rapidă.
  •  Emulsificatorii şi conservanţii: Numeroşi aditivi, a căror siguranţă este discutabilă, sunt adăugaţi şi răspândiţi în margarină.
  •  Hexan şi alţi solvenţi: utilizate în procesul de extracţie, aceste substanţe chimice industriale pot avea efecte toxice.

Untul bun, atunci când este obţinut de la vacile hrănite cu iarbă, este bogat într-o substanţă numită acid linoleic conjugat. Substanţa nu este cunoscută doar pentru că ajută la lupta împotriva cancerului şi a diabetului, ci şi pentru faptul că ajută la pierderea kilogramelor în plus. Grăsimile saturate sunt, de fapt, benefice pentru organism. Nu se poate spune acelaşi lucru şi despre trans-grăsimi.

 

4.     Uleiurile vegetale

 Dintre toate alimentele distructive pentru sănătatea noastră, cele realizate cu uleiuri vegetale încălzite sunt unele dintre cele mai periculoase. Uleiurile vegetale nu sunt produse alimentare sănătoase. Acest lucru se datorează, în mare parte, faptului că sunt extrem de procesate şi dacă sunt consumate în cantităţi masive, aşa cum o fac majoritatea americanilor, acestea denaturează grav raportul dintre Omega-6 şi Omega-3. În mod ideal, acest raport este de 1:1.

 Ori de câte ori gătiţi o mâncare, produceţi riscul de a crea daune, datorită căldurii induse. Uleiurile pe care le alegeţi pentru gătit, trebuie să fie suficient de stabile pentru a rezista schimbărilor chimice, atunci când sunt încălzile la temperaturi ridicate. Una dintre modalităţile prin care uleiurile vegetale pot provoca daune sănătăţii este cea prin care se produce transformarea colesterolului „bun” în colesterol „rău”, tocmai prin oxidarea acestuia. Atunci când gătiţi cu uleiuri vegetale polinesaturate (cum ar fi rapiţa, porumbul sau uleiurile din soia), colesterolul oxidat ajunge în organismul.

Atunci când uleiul este încălzit şi se amestecă cu oxigenul, devine rânced. Uleiul rânced este, de fapt, uleiul oxidat, şi nu ar trebui să fie consumat deoarece duce direct la apariţia bolilor vasculare.

 

  •  Atunci, care este cel mai bun ulei cu care putem găti?

 Dintre toate uleiurile disponibile, uleiul de nucă de cocos este o alegere bună pentru gătit. Este o grăsime aproape complet saturată, ceea ce înseamnă că este mult mai puţin sensibil la daunele produse de încălzire. Uleiul din nucă de cocos este unul dintre cele mai benefice grăsimi pentru corpul uman.

Uleiul de măsline este cu siguranţă un tip de ulei sănătos, însă se poate deteriora uşor la căldură. De aceea, este preferabil să fie folosit pentru mâncărurile reci, ca de exemplu, salate.

 

 5. Popcornul făcut în cuptorul cu microunde

Acidul perfluorooctanoic şi sulfonatul de perfluoroctan sunt substanţe chimice folosite la ambalajele pentru produsele de tip fast-food (pentru a nu se scurge grăsimea  prin ambalaj) şi sunt ingerate de oameni tocmai prin consumul acestor alimente, ajungând în sângele pe care îl contaminează.

Pungile de popcorn, special făcute pentru cuptorul cu microunde, sunt căptuşite cu sulfonat perfluoroctan şi atunci când acestea sunt încălzite, compuşii substanţei ajung în popcorn.

Aceste substanţe fac parte dintr-un grup de produse chimice care pot perturba sistemul endocrin şi care afectează hormonii sexuali. De asemenea, substanţele prezintă riscuri în dezvoltarea şi reproducerea omului iar cercetătorii au constatat şi alte pericole pentru sănătate:

  •  Infertilitatea. Un studiu publicat în revista „Reproducerea umană” a descoperit că aceşti doi compuşi au crescut în mod considerabil infertilitatea.
  •  Boli tiroidiene – Un studiu realizat în 2010 a dovedit că acidul perfluorooctanoic poate afecta funcţia tiroidiană. Persoanele cu cele mai mari concentraţii ale acestei substanţe au fost de două ori mai susceptibile de a dezvolta boli tiroidiene, comparativ cu cei ce aveau concentraţii mai mici în organism.
  • Cancer – Tot acidul perfluorooctanoic a fost asociat cu tumori apărute în cel puţin patru organe diferite, în testele realizate pe animale (ficat, pancreas, testicule şi glandele mamare de la şobolani) şi a fost asociat cu creşterea cancerului de prostată, la muncitorii ce lucrau în fabrica ce producea această substanţă.
  • Probleme ale sistemului imunitar – Mai multe studii ale oamenilor de ştiinţă din Suedia, indică faptul că aceste două substanţe au un efect negativ asupra sistemului imunitar.
  • Creşterea nivelului de colesterol – Un studiu realizat în 2010 a constatat că adolescenţii şi copiii cu niveluri mai ridicate ale acidului perfluorooctanoic au avut un nivel mai ridicat de colesterol „rău”, în timp ce sulfonatul de perfluoroctan a fost asociat cu creşterea colesterolului total, incluzând atât colesterolul „rău”, cât şi colesterolul „bun”.

Loading...

Citește și
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.