În noua PAC se regăsesc elemente care ţin cont şi de specificul României, susţine comisarul Dacian Cioloş

O serie de elemente care ţin cont şi de specificul României se regăsesc în noua Politică Agricolă Comună /PAC/, a declarat, vineri, 28 iunie, într-o conferinţă de presă, Dacian Cioloş, comisarul european pentru Agricultură.

 ‘S-a luat în discuţie convergenţa plăţilor directe în România, unde există un caz fericit pentru că s-a pornit de la o medie asemănătoare. Prin noua reformă vorbim despre mişcări bugetare şi în interiorul fiecărui stat pentru re-echilibrarea plăţilor (…) În noua Politică Agricolă Comună /PAC/ se regăsesc o serie de elemente care ţin cont şi de specificul României’, a afirmat Cioloş.

Potrivit comisarului european, în noua PAC apar elemente în premieră, cum ar fi condiţionarea plăţilor de practicile agricole verzi, dar şi apariţia unei subvenţii complementare acordată tinerilor fermieri, în primii cinci ani de instalare.

‘Un alt element discutat /în negocierile privind reforma PAC, n.r./ a fost cel de înverzire a plăţilor directe, respectiv condiţionarea plăţilor de practicile agricole sustenabile (30% din total), iar această idee a fost acceptată. Pentru plăţile directe, am dat posibilitatea ca statele membre să-şi menţină sistemul de plată directă la hectar până în 2020. Apar şi alte elemente: o plată fixă, simplificată, pentru fermele mici care se va acorda, iar agricultorii nu vor mai trebui să completeze în fiecare an cereri de plată. Plata va fi fixă şi aceeaşi în fiecare an. Apoi, subvenţia complementară pentru tinerii fermieri care se instalează, în primii cinci ani de instalare, care deţin suprafeţe cuprinse între 25 şi 90 de hectare. Subvenţia nu va depăşi 25%’, a spus oficialul european.

De asemenea, Dacian Cioloş a menţionat că România va avea posibilitatea să acorde o parte dintre subvenţiile directe, cuplate cu producţia, dar şi creşterea subvenţiei la hectar pentru agricultorii din zonele defavorizate.

‘România va putea acorda o parte din subvenţiile directe cuplate cu producţia pentru a susţine anumite tipuri de producţie, până la 13% din total. Alte 2% au fost introduse pentru stimularea proteinelor vegetale. S-a stabilit, de asemenea, creşterea subvenţiei la hectar pentru agricultorii din zonele defavorizate. Statul va interveni din ce în ce mai puţin în gestiunea pieţei. Prima condiţie pentru a beneficia de facilităţi de intervenţie pe piaţă este ca aceştia să se organizeze’, a subliniat Cioloş.

Acesta a adăugat că, în urma negocierilor, a fost aplicată o corecţie bugetară pentru programul viticol din România, începând din 2014 şi până în 2020, acesta fiind de 47 milioane de euro pe an, faţă de cele 42 milioane anual din execuţia bugetară anterioară.

În data de 26 iunie, negociatorii Uniunii Europene /UE/ au anunţat că au căzut de acord asupra unor modificări substanţiale ale Politicii Agricole Comune /PAC/, fixând regulile care guvernează repartizarea unor subvenţii anuale în valoare de 50 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020.

Comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a afirmat după acest acord că noua PAC va aduce mai mulţi bani agricultorilor din România în următoarea perioadă, ceea ce nu se întâmplă pentru toate statele membre.

În prezent, circa 80% dintre plăţi sunt alocate pentru 20% dintre cele mai mari exploataţii, întrucât mai multe state europene leagă încă suma alocărilor de nivelurile de producţie atinse la începutul anilor 2000, un mod de calcul care favorizează marile exploataţii intensive.

Potrivit reformei, multe din marile ferme europene, în special cele din Franţa, Spania şi Italia, vor pierde până la 30% din subvenţiile pe care le primesc în prezent pentru a permite o alocare mai echitabilă a subvenţiilor în cadrul UE. În plus, cotele Uniunii la producţia de zahăr vor lua sfârşit începând din luna octombrie 2017, consolidându-se, în acelaşi timp, organizarea sectorului, cu ajutorul unor contracte şi acorduri interprofesionale obligatorii.

De asemenea, sistemul drepturilor de plantare din sectorul vitivinicol va fi înlocuit, începând din 2016, de un mecanism dinamic de gestionare a autorizaţiilor de plantare implicând mai mult organizaţiile profesionale, care va fi aplicabil până în 2030, cu o limită de plantare stabilită la 1% din vie pe an.

Agricultura rămâne principalul capitol de cheltuieli al UE cu aproximativ 38% din bugetul global, în pofida unei reduceri de 12% a anvelopei pentru următorii şapte ani (2014-2020) până la 373,2 miliarde de euro.

România este prima ţară în care Dacian Cioloş a prezentat, vineri, rezultatele negocierilor intense, ce au durat aproape doi ani, între Comisia Europeană, Consiliul de Miniştri şi Parlamentul European.(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.