Comisiile parlamentare de specialitate au eliminat prevederile declarate neconstituţionale de CCR la Statutul parlamentarilor

0

Comisiile juridice ale Senatului şi Camerei Deputaţilor şi Comisia specială pentru Statut au decis luni eliminarea prevederilor din Statutul senatorilor şi deputaţilor asupra cărora Curtea Constituţională din România avea obiecţii de neconstituţionalitate.

Astfel, cele trei comisii au decis eliminarea articolului 24 indice 1 şi 24 indice 2 care prevedeau reţinerea parlamentarilor în caz de infracţiune flagrantă, dar şi procedura în cazul cererii de începere a urmăririi penale a unui membru al Guvernului care are şi calitatea de deputat sau de senator.

„(1)În caz de infracţiune flagrantă, deputatul sau senatorul poate fi reţinut şi supus percheziţiei. Ministrul Justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei din care deputatul sau senatorul face parte asupra reţinerii sau percheziţiei. În cazul în care Camera constată că nu există temei pentru reţinere va dispune, imediat, prin hotărâre, revocarea acestei măsuri, cu votul secret al majorităţii membrilor prezenţi. Hotărârea de revocare a reţinerii se execută de îndată de către ministrul Justiţiei şi va fi comunicată şi CSM. (2) Dacă Parlamentul nu este în sesiune, Camera din care face parte deputatul sau senatorul în cauză va fi convocată de urgenţă de către preşedintele acesteia. Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător”, prevedea articolul 24 indice 1.

Art 24 indice 2 privind procedura în cazul cererii de începere a urmăririi penale a unui membru al Guvernului care are şi calitatea de deputat sau de senator prevedea că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizează Camera Deputaţilor sau Senatul, după caz, pentru a cere începerea urmăririi penale pentru săvârşirea unei fapte penale care are legătură cu exercitarea mandatului unui membru al Guvernului care are şi calitatea de deputat sau de senator, în temeiul art. 109 din Constituţia României, republicată.

„Sesizarea trebuie să conţină motivele concrete, legale şi temeinice care justifică începerea urmăririi penale. Preşedintele Camerei sesizate prezintă Biroului permanent cererea, iar acesta sesizează comisia care are în competenţă analizarea situaţiilor privind imunitatea, pentru întocmirea unui raport, stabilind şi un termen pentru depunerea acestuia, care nu poate fi mai mare de 20 de zile. Comisia solicită audierea deputatului sau senatorului respectiv, iar în cazul în care acesta refuză să se prezinte, aceasta se consemnează în raportul comisiei. Raportul comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale şi temeinice invocate; acesta se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi. Hotărârea privind aprobarea cererii de începere a urmăririi penale se supune spre dezbatere şi adoptarea plenului respectivei Camere în termen de 5 zile de la depunerea raportului. Acesta se adoptă cu respectarea prevederilor art 67 şi ale art 76 alin (2) din Constituţia României, republicată. Votul este secret şi se exprimă prin bile. Hotărârea privind aprobarea cererii de începere a urmăririi penale a unui membru al Guvernului care are ş calitatea de deputat sau de senator se transmite Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Preşedintelui României, de către preşedintele Camerei respective”, prevede articolul 24 indice 2 care a fost şi el eliminat.

Prevederile prezentului articol s-ar fi aplicat în mod corespunzător şi foştilor membri ai Guvernului care au calitatea de deputat sau de senator pentru faptele săvârşite în calitate de membru al Guvernului.

„Decizia 319 a CCR ne-a indicat două propuneri de modificare de text ca fiind neconstituţionale. Noi, procedural, nu avem altă posibilitate decât să eliminăm în cazul nostru acele amendamente care au fost făcute la Statutul senatorilor şi deputaţilor. Suntem într-o procedură privind o lege ce urmează a fi promulgată şi nu ulterior promulgării. CCR, dacă ne semnalează şi decide că un anumit text este neconstituţional, noi practic nu putem decât să îl eliminăm. Asta a făcut şi Comisia juridică de la Senat, cea de la Camera Deputaţilor şi cea specială pentru statut. (…) Vorbim de două texte ce urmau să fie nou introduse, deci nu erau în textul trecut, eliminându-le, noi nu rămânem decât pe o procedură veche, cea consacrată de multă vreme şi pe care o cunoaşteţi”, a declarat preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, Bogdan Ciucă.

Întrebat dacă PDL ar putea să conteste la CCR noua formă a statutului parlamentarilor, Ciucă a spus că oricine poate contesta orice, numai că în acest caz decizia CCR „este foarte clară”.

„Articolul 24 indice 1 şi 2 sunt neconstituţionale. Comisiile reunite pe baza deciziei CCR au eliminat acele texte care sunt neconstituţionale. Indiferent cine şi ce acţiune va mai întreprinde în acest sens cred că nu are sorţi de izbândă pentru că decizia CCR a fost respectată”, a mai afirmat preşedintele Comisiei juridice.

La rândul său, vicepreşedintele Comisiei juridice a Senatului, Toni Greblă, a afirmat că au fost eliminate din proiectul noului statut al parlamentarilor cele două articole care au fost declarate neconstituţionale de către CCR.

„Am decis să le eliminăm în integralitate şi în acelaşi timp să începem dezbaterile în aşa fel încât, după ce va fi fost adoptată Constituţia revizuită, să putem să adoptăm şi un nou regulament al parlamentarilor în conformitate cu noile prevederi din Constituţia intrată în vigoare şi în raport cu prevederile din regulamentul parlamentului european. Vom face atunci un proiect de statut coerent care să fie agreat şi de organismele europene”, a spus Greblă.

Noul raport al celor trei comisii parlamentare va fi dezbătut luni în plenul reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor.(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.