Începe preşedinţia lituaniană a UE, una cu o agendă deosebit de încărcată, orientată spre probleme economice

0

Lituania, o ţară de 3,2 milioane de locuitori care a aderat la UE în 2004, începe luni, 1 iulie, prima sa preşedinţie a consiliului UE, una cu o agendă deosebit de încărcată.

 Este prima preşedinţie a Lituaniei, şi prima a unei ţări baltice, în condiţiile în care celelalte două ţări foste sovietice din regiune, Letonia şi Estonia, vor prelua acest rol în prima jumătate a lui 2015 şi respectiv în prima parte a lui 2018.

De asemenea, preşedinţia lituaniană este prima a unei Uniuni Europene cu 28 de state membre, întrucât Croaţia va adera la UE de la 1 iulie, ziua în care începe preşedinţia Lituaniei. În acelaşi timp, preşedinţia sa semestrială se va derula în perioada finală de mandat a Comisiei Europene (CE) şi a Parlamentului European (PE), deşi viitoarea preşedinţie, cea greacă, se va ocupa de organizarea alegerilor europene, care se vor desfăşura între 22 şi 25 mai 2014.

În cursul celor şase luni în care va deţine frâiele Consiliului UE, mica administraţie a ţării va trebui să gestioneze o agendă neobişnuit de încărcată, care va include şi ‘afacerile neterminate’ moştenite de la celelalte preşedinţii, notează EurActiv. Potrivit EUobserver, un număr record de 563 de dosare vor trebui gestionate de preşedinţia lituaniană, majoritatea economice.

‘Nu va reprezenta o surpriză că principalele noastre priorităţi vor reflecta situaţia din economia europeană. Am moştenit multe dosare. Circa 80% din agenda noastră reprezintă chestiuni legate de economia europeană, creştere şi slujbe şi acordul comercial cu SUA’, a declarat preşedinta lituaniană Dalia Grybauskaite într-un interviu pentru EUobserver.

Deşi nu a devenit încă membră a zonei euro, Lituania a înregistrat mai mult succes din punct de vedere economic decât alte ţări UE în timpul crizei. ‘Lituania este o briză proaspătă, o voce inovatoare şi vitală în familia UE’, a declarat recent ministrul de externe al ţării, Linas Linkevicius.

Lituania preia preşedinţia UE în Anul European al Cetăţenilor, ceea ce explică motto-ul ales, care a fost construit în jurul expresiilor ‘o Europă credibilă’, ‘o Europă cu creştere’ şi ‘o Europă deschisă’. Statul baltic a anunţat că va depune eforturi pentru realizarea de progrese în consolidarea finanţelor publice, pentru implementarea Pactului pentru creştere şi slujbe şi în direcţia întăririi UE ca model global de deschidere şi securitate.

Preşedintele CE, José Manuel Barroso, a apreciat şi el că preşedinţia lituaniană va fi ‘o perioadă de eforturi foarte dificile în Consiliu şi în PE’. Acordul privind viitorul buget multianual al UE între legislativul comunitar şi statele membre a fost realizat pe ultima sută de metri a preşedinţiei irlandeze, dar în timpul Lituaniei vor trebui adoptate în codecizie circa 70 de acte legislative pentru implementarea cadrului financiar pentru 2014-2020.

În plus, Lituania va trebui să depună eforturi pentru implementarea ‘Pactului pentru creştere şi slujbe’, asupra căruia s-a ajuns la un acord în iunie 2012. Alte priorităţi vor fi uniunea bancară, inclusiv adoptarea propunerii privind mecanismul unic de supraveghere bancară pe care CE urmează să o înainteze, şi continuarea demersurilor pentru realizarea pieţei interne a energiei.

O importanţă specială este ataşată summitului Parteneriatului Estic, care va avea loc la Vilnius, pe 28-29 noiembrie, în cadrul căruia se aşteaptă, printre altele, parafarea acordului de asociere cu Republica Moldova şi o recomandare a CE către Consiliu privind liberalizarea regimului vizelor pentru cetăţenii acestei ţări.

Pe de altă parte, în dosarul cel mai sensibil pentru România, aderarea la spaţiul Schengen, Lituania nu este foarte optimistă, după cum a declarat recent la o conferinţă ambasadorul acestei ţări la UE, Raimundas Karoblis. Oficialul lituanian a precizat că ţara sa preferă să includă printre priorităţi dosare în care se preconizează în mod realist că se pot realiza progrese.

‘Pentru noi, în ceea ce priveşte rezultatele, este foarte dificil să promitem ceva. Va depinde pe de o parte de evoluţiile care au loc în teren, de progresele realizate în România şi Bulgaria, iar pe de alta de poziţiile statelor membre care au încă preocupări’, a spus diplomatul lituanian, adăugând că aşa-numitul ‘turism pentru beneficii sociale’ a făcut situaţia mai dificilă.

Raimundas Karoblis a precizat că ţara sa examinează posibilităţile de a o obţine un acord în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din decembrie, dar a menţionat că ‘sincer vorbind, nu am văzut o îmbunătăţire majoră a atmosferei în această privinţă’. El a dat asigurări că ţara sa ‘va continua să insiste şi să încerce’ şi că rămâne de văzut dacă dosarul va fi soluţionat în timpul mandatului Lituaniei sau al ‘preşedinţiilor viitoare’.

Bugetul alocat preşedinţiei lituaniene a Consiliului UE este de 62 de milioane de euro, chiar mai mic decât al preşedinţiilor precedente. Faptul nu este unul surprinzător, în contextul în care premierul Algirdas Butkevicius declara în cadrul unui recent interviu pentru EurActiv că, în ciuda unui grad ridicat de aprobare pentru UE, cetăţenii lituanieni sunt ‘puţin interesaţi’ de preşedinţia lituaniană a Consiliului UE. Spre deosebire de Lituania, Polonia vecină a cheltuit 115 milioane de euro când a deţinut preşedinţia semestrială a UE în 20111.

‘Suntem foarte entuziasmaţi pentru începerea primei noastre preşedinţii, dar suntem şi foarte realişti. Promisiuni mai puţine, realizări mai multe, acesta este motto-ul meu’, a declarat ministrul adjunct de externe Vytautas Leskevicius, care va coordona preşedinţia lituaniană a Consiliului UE.

El a precizat că ţara sa va privilegia modelul de ‘preşedinţie cu sediul la Bruxelles’, dându-le diplomaţilor prezenţi în oraşul în care îşi au sediul instituţiile europene loc de manevră pentru negociere în cele 563 de dosare care vor trebui gestionate. ‘De când a fost adoptat Tratatul de la Lisabona, nicio preşedinţie a UE nu a avut atât de multe dosare pe masă. Ne-am triplat personalul din Bruxelles, avem acum 200 de oameni aici, nu doar diplomaţi, ci şi delegaţi speciali care sunt experţi în diverse dosare, reprezentând ministerele în cauză’, a mai spus Leskevicius.(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.