Ziua Internaţională a Dunării, sărbătorită de peste 83 milioane de locuitori din bazinul fluviului

0

Iniţiativa ţărilor dunărene de a rezerva ziua de 29 iunie, în fiecare an, sărbătoririi Dunării se concretizează şi în 2013 pentru cei peste 83 de milioane de locuitori din Bazinul fluviului.

Astfel, în fiecare an, la finele lunii iunie, la propunerea ţărilor dunărene şi sub auspiciile Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea /ICPDR/, se aniversează Ziua Internaţională a Dunării, eveniment care marchează semnarea, la Sofia, în anul 1994, a Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea.

Dunărea deţine o parte importantă din comorile naturale ale Europei, fiind considerată un adevărat adăpost pentru numeroase ecosisteme valoroase, în timp ce partea sectorului inferior al fluviului este considerată cea mai bogată în biodiversitate şi, totodată, cea mai vulnerabilă.

Luncile fluviului oferă multiple beneficii, de la purificarea apei, până la pescuit şi recreere, toate evaluate la 500 euro/hectar/an, în timp ce sistemul de râuri din bazinul Dunării oferă apă potabilă pentru 20 milioane de oameni, conform datelor WWF România.

În prezent, 70% din Lunca Dunării s-a pierdut, ceea ce a redus inclusiv capacitatea de stocare naturală a apelor de inundaţie. Un studiu al WWF, realizat în 2010, arată că există aproximativ 800.000 hectare de luncă potrivite pentru reconstrucţie ecologică în bazinul Dunării.

Secretariatul Convenţiei Ramsar a aprobat trei noi zone umede transfrontaliere din lungul Dunării privind conservarea zonelor umede, cu sprijinul organizaţiei de mediu: lacurile Călăraşi – Srebarna, Suhaia – Insulele Belene şi Bistreţ – Ibisha.

Un alt punct important care vizează dezvoltarea bazinale a Dunării se referă la Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării /SUERD/. Aceasta reprezintă o iniţiativă româno-austriacă lansată în anul 2008, care aduce în prim-plan un model inovativ de cooperare la nivel macro-regional, implementând noul concept de coeziune teritorială inclus în Tratatul de la Lisabona.

Cele patru axe prioritare ale Strategiei sunt: conectivitatea (transport intermodal, cultură şi turism, reţele de energie), protecţia mediului (managementul resurselor de apă, protecţia biodiversităţii şi managementul riscurilor), creşterea prosperităţii regiunii Dunării (educaţie, cercetare, competitivitate) şi îmbunătăţirea sistemului de guvernare (capacitate instituţională şi securitate internă).

În cadrul Strategiei, României i-au fost atribuite spre coordonare domeniile prioritare transport (partea de navigabilitate – împreună cu Austria), promovarea culturii şi turismului (împreună cu Bulgaria), managementul riscurilor de mediu (împreună cu Ungaria).

Dintre cele 14 ţări incluse în Strategia Dunării, opt sunt state membre ale UE (Germania, Austria, Slovacia, Republica Cehă, Ungaria, Slovenia, România şi Bulgaria), restul fiind state non-membre (Croaţia, Serbia, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Republica Moldova şi Ucraina).

Fluviul Dunărea este al doilea ca lungime dintre fluviile Europei după Volga, fiind singurul din Europa care curge de la vest la est. Izvorăşte din munţii Pădurea Neagră (Germania) sub forma a două râuri – Brigach şi Breg, ce curg de sub vârful Kandel (1.241m) şi se unesc în oraşul Donaueschingen (altitudine: 678 m) în curtea castelului Fürstenberg.

Dunărea este un important drum fluvial internaţional ce trece prin zece ţări (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, România, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina) şi are afluenţi în alte şapte state. Fluviul traversează patru capitale – Viena, Bratislava, Budapesta şi Belgrad.(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.