Aproape 16,8 milioane de persoane s-au declarat români, la recensământul din 2011

0

Un total de 16.792.900 persoane (88,9%) din populaţia totală stabilă a României de 20.121.641 persoane s-au declarat români, la Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor din 2011, arată datele, publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică.

Potrivit INS, populaţia de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1.227.600 persoane (6,5%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 621.600 persoane (3,3%).

Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20.000 includ ucrainenii (50.900 persoane), germanii (36.000), turcii (27.700), ruşii – lipoveni (23.500) şi tătarii (20.300 persoane).

Faţă de recensământul din anul 2002 s-a înregistrat o creştere a ponderii populaţiei de etnie romă (de la 2,5% la 3,3%) şi o descreştere a ponderii populaţiei de etnie germană (de la 0,28% la 0,20%).

La recensământul din 20 octombrie 2011, înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate.

Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 18.884.800 persoane (din totalul celor 20.121.600 persoane).

Structura populaţiei după limba maternă arată că, pentru 90,9% din totalul populaţiei, limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a 6,7% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă.

Limba romani a reprezentat limba maternă pentru 1,3% din populaţie, iar limba ucraineană pentru 0,3% din totalul populaţiei stabile pentru care această informaţie a fost disponibilă. Limbile turcă, tătară sau rusă reprezintă (fiecare) limba maternă pentru o persoană din 1.000 care fac parte din populaţia stabilă. Altă limbă maternă decât cele prezentate mai sus a fost declarată de către 0,5% din populaţia stabilă.

Structura confesională a fost declarată de 18,861 milioane persoane din totalul populaţiei stabile, la recensământul din 2011.

Potrivit INS, 86,5% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă, 4,6% s-au declarat de religie romano-catolică, 3,2% de religie reformată, iar 1,9% penticostală. Ponderi între 0,4% – 0,8% au înregistrat religiile greco-catolică (0,8%), baptistă (0,6%) şi adventistă de ziua a şaptea (0,4%).

Persoanele de altă religie decât cele prezentate mai sus reprezintă 1,8% din total.

S-au declarat ‘fără religie’ sau atei un procent de 0,2% din totalul populaţiei.

Datele recensământului privind structura populaţiei stabile în funcţie de starea civilă arată că aproape jumătate din populaţia stabilă este reprezentată de persoane căsătorite legal. Astfel, sunt căsătoriţi 4.818.400 bărbaţi şi 4.868.800 femei.

Două persoane din cinci nu au fost niciodată căsătorite, persoanele văduve reprezintă o zecime din totalul populaţiei stabile, iar persoanele divorţate deţin o pondere de 4,2%. În uniune consensuală au declarat că trăiesc 745.500 persoane.

În ceea ce priveşte structura după nivelul de instruire, datele INS arată că, din totalul populaţiei stabile de 10 ani şi peste, 44,2% au nivel scăzut de educaţie (primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită), 41,4% nivel mediu (posticeal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri) şi 14,4% nivel superior.

La 20 octombrie 2011, în România erau 245.400 de persoane analfabete.

Numărul persoane plecate în străinătate, pentru o perioadă de cel puţin un an, dar care nu fac parte din populaţia stabilă, este de 727.500.

Potrivit INS, datele nu cuprind decât o parte a numărului de emigranţi externi. Sub-înregistrarea semnificativă a fost cauzată de faptul că, la momentul critic al recensământului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu întreaga familie în străinătate şi nici nu au existat alte persoane (în ţară) care să declare informaţiile solicitate despre aceştia.(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.