Gaze de şist la robinet. Cercetătorii americani au descoperit că apa potabilă la un km distanţă de sonde conţine gaze

1

Eşecul conductei Nabucco a adus pe agenda publică exploatarea accelerată a gazelor de şist în România. Anunţul a fost făcut prin vocea preşedintelui Traian Băsescu, care spune că a informat Consiliul European că România îşi va redefini politica energetică şi va avea în vedere exploatarea propriilor sale resurse de gaze de şist fără să mai aştepte aprobări externe, scrie jurnalul.ro
Miza este uriaşă dacă ar fi să dăm crezare studiilor făcute de Administraţia americană pentru informaţie în domeniul energiei (EIA): România are rezerve de gaze de şist de 1.444 miliarde de metri cubi, reprezentând consumul pe 100 de ani.
Această poziţie categorică a preşedintelui care îndeamnă la „accelerarea proceselor de evaluare şi trecerea la exploatarea gazelor de şist“ nu ia în seamă nici protestele populaţiei din zonele unde vor fi instalate sondele şi nici cele mai recente studii făcute Academia Naţională de Ştiinţe din SUA. Cercetătorii americani au descoperit că apa potabilă de la puţurile sau robinetele localnicilor din statul Pennsylvania este contaminată şi prezintă concentraţii de 23 de ori mai de gaz metan decât cele normale. Cu alte cuvinte, americanii primesc la robinet apă amestecată cu gaz metan.

 

  • Studiul care rescrie istoria

 

 Majoritatea activiştilor de mediu îşi concentrează mesajele ecologiste pe mixul secret de chimicale care sunt injectate în sol împreună cu apă şi nisip pentru a extrage gaze de şist în urma procedurii de fracţionare hidraulică. În cautarea chimicalelor cancerigene, activiştii de mediu se pare că au ignorat un aspect mult mai grav şi în acelaşi timp evident în zonele unde gazul se şist se exploatează deja.
Un studiu realizat de cercetătorul Robert Jackson de la Duke University pentru Academia Naţională de Ştiinte din SUA vorbeşte tranşant, pentru prima dată, despre prezenţa gazului metan în apa potabilă la distanţe de până la un kilometru de sondele care extrag gaze de şist.
În anul 2011, Robert Jackson a realizat acelaşi studiu pentru Academie, pe mostre de apă care proveneau din statele New York şi Pennsylvania. Deşi nu au fost indentificate urme de contaminare de la fluidele de fracturare, echipa de cercetători a descoperit semne suficient de puternice de contaminare cu gaze naturale. Probele de apă prelavate de la distanţe de un km de sondele de exploatare au arătat concentraţii crescute de metan, etan şi propan.
Deoarece numărul eşantioanelor prelevate a fost considerat insuficient (60 de mostre), Jackson a continuat studiile şi în martie 2013 a revenit cu o actualizare, de data aceasta realizată pe 141 probe de apă potabilă colectată de la fântânile sau robinetele localnicilor din ţinuturile Bradford, Lackawanna, Sullivan, Susquehanna, Wayne şi Wyoming.
Rezultatele analizelor au rămas neschimbate: în apele subterane din zona de exploatare a gazelor de şist există cantităţi mari de gaze, iar sursa lor pare să fie exploatările industriale. Cercetătorii au descoperit concetraţii de până la 23 de ori mai mari în apă de etan (C2H6) şi propan (C3H8), două componente ale gazului natural care nu aveau cum să provină decât de la exploataţiile din apropiere. La fel ca în studiul din 2011, echipa lui Jackson nu a descoperit nici o urmă de contaminare a apei cu fluide de fracturare.

  • Preşedintele nu mai are dubii
Acest studiu oficial ar trebui să tragă un semnal de alarmă pentru toate statele care mizează pe exploatarea gazelor de şist. Mai multe state europene, printre care Franţa şi Bulgaria, au interzis exploatarea gazelor de şist iar altele, cum ar fi Germania, analizează serios impactul de mediu pe care îl poate avea fracturarea hidraulică.
În România, autorităţile s-au declarat pro gaze de şist, dar în urma protestelor societăţii civile Ministerul Mediului a cerut concernului american Chevron să prezinte studii de impact asupra mediului înainte să înceapă explorarea în perimetrele concesionate în Bârlad.
Acum, preşedintele Băsescu nu mai are niciun dubiu în privinţa gazelor de şist.
„Opţiunea mea acum este fără niciun fel de dubii că România are obligaţia să accelereze procesele de evaluare şi să treacă la exploatarea gazelor de şist şi să evalueze şi să treacă la exploatarea gazelor şi ţiţeiului deja confirmate în Marea Neagră“, a declarat Băsescu, după reuniunea Consiliului European de la Bruxelles.
Şeful statului a arătat că o altă sursă alternativă pentru România este reluarea exploatării cu tehnologii moderne a zăcămintelor petroliere proprii abandonate în prezent după exploatarea în trecut, dar care nu a depăşit circa o treime din resursă.

  • Scenarii după eşecul Nabucco
Consumul anual de gaze în România este de aproximativ 14 miliarde metri cubi, cantitate asigurată în proporţie de 80% din producţia internă. Diferenţa este importată din Rusia, prin intermediari, la preţuri ridicate.
După ce OMV a anunţat că proiectul Nabucco a eşuat, România analizează diverse scenarii privind perspectivele resurselor interne de gaze naturale şi conectarea la piaţa regională de profil, iar gazele din Marea Neagră şi cele de şist au potenţialul de a creşte independenţa energetică naţională. „ În acest moment, autorităţile române au în derulare o analiză complexă a situaţiei energetice la nivel naţional şi regional, pornind de la diversele scenarii privind dezvoltarea Coridorului Sudic de gaze.
Se au în vedere atât perspectivele resurselor interne de gaze cât şi conectarea României la piaţa regională de gaze. Opţiunile vizate de România (exploatarea rezervelor de hidrocarburi din platoul continental maritim, gazele naturale din şisturi) au potenţialul de a creşte şi mai mult independenţa energetică a ţării“, se arată într-un comunicat al Departamentului Energie din Ministerul Economiei.

  • Ruşii râd de noi: „Eşecul Nabucco este eşecul lui Traian Băsescu“
Orice dezastru, orice problemă şi orice eşec au un nume şi un prenume. Pentru România, dezastrul Nabucco are numele lui Traian Băsescu, potrivit Vocea Rusiei. „În interviul acordat de preşedintele României postului nostru de radio în 2012, Traian Băsescu a explicat clar că proiectul Nabucco, fiind un «proiect european» este prioritar pentru România.
În consecinţă, România a rămas unica ţară care a păstrat fidelitatea acestui proiect, în timp ce toate ţările din jur au ales opţiunea participării la proiectul South Stream, păstrând deschisă opţiunea participării şi la Nabucco. În consecinţă, România a rămas fără reduceri la preţul gazului rusesc, în timp ce Serbia, Bulgaria şi Ungaria au obţinut reduceri substanţiale (de la 10% în sus) şi vor obţine câteva miliarde de euro pe an din taxe de tranzit. România va plăti foarte scump pentru dorinţa lui Traian Băsescu de a fi mai catolic decât papa şi mai rusofob decât Jose Barroso“, prezicează sursa citată.

Vocea Rusiei crede că România s-a şters singură de pe harta energetică a Europei iar problema Nabucco nu a fost niciodată una a dimensiunii, ci a inteligenţei: „Traian Băsescu a avut în jocul Nabucco o miză colosală şi această miză a fost pusă pe seriozitatea intenţiilor SUA şi UE. Băsescu a pierdut un important pariu geopolitic. Seriozitatea suportului american pentru Nabucco s-a văzut prin faptul că la Baku a fost trimis senatorul Lugar, care a muncit din greu să facă lobby pentru acest proiect. (…) Toate ţările care au avut la conducere personaje raţionale au avut posibilitatea să se reorienteze şi SUA nu răspunde pentru consecinţele prostiei celor care nu au făcut acest lucru“.

Vocea Rusiei ironizează şi încercarea premierului Victor Ponta de a racorda România la South Stream printr-o extensie: „Victor Ponta a obţinut o ofertă preliminară pentru livrarea gazelor din Kazahstan printr-o extensie South Stream spre România. Din start, trebuie precizat faptul că în condiţiile în care Gazprom deja a plătit Bulgariei, Ungariei şi Serbiei pentru participarea la South Stream, racordarea României la South Stream se transformă dintr-un drept într-un privilegiu politic şi economic. Privilegiile nu se obţin peste noapte şi nu se dau gratis. În articolele viitoare vom discuta pe larg despre privilegii, costurile acestora, despre culisele eşecului Nabucco şi despre visele deşarte ale unor politicieni care încă nu doresc să recunoască că atât gazele de şist (care nu există), cât şi gazele din Marea Neagră (care există, dar puţine) nu mai aparţin românilor“.

Citește și
1 Comentariu
  1. marius spune

    suntetzi cam singurii din presa care scriu cat de cat despre cat de nociva este exploatarea gazelor de sist! pe restul i-au cumparat cred! mai ales televiziunile cu multzi telespectatori ..promoveaza doar „porcarele”!

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.