Musulmanii din România încep postul Ramadanului

0 14

Credincioşii musulmani din România încep, marţi, la răsăritul soarelui, postul aspru de primenire spirituală morală şi trupească al lunii Ramazan, a noua lună a Calendarului islamic, calculat de teologii şi astronomii Departamentului de stat al cultelor religioase (Diyanet) din Turcia conform ciclului selenar. Ramadanul sau ramazanul este a noua lună a calendarului islamic, care durează 29 sau 30 de zile. Este luna postului, fiind sărbătoarea musulmană cea mai importantă.

Referitor la acest eveniment, şeful Cultului Musulman din România (CMR), muftiul Muurat Iusuf, a declarat că luna Ramazan este considerată cea mai importantă şi sfântă perioadă de 30 de zile pentru toţi musulmanii din lume, fiind numită şi luna postului, a fericirii şi iertării. ‘Postul şi respectiv Luna sfântă Ramazan durează 30 de zile, perioadă în care credincioşii musulmani practicanţi se dedică contemplării, stării de beatitudine şi dobândirii unei păci interioare şi a stării de armonie divină, cele patru săptămâni fiind petrecute în abstinenţă totală şi rugăciuni pentru primenirea corporală şi mentală’, a afirmat muftiul Iusuf.

Conform preceptelor religioase, pe întreaga perioadă a postului credincioşii se abţin de la mâncare şi de la potolirea setei, de la răsăritul soarelui şi până la răsăritul primei stele pe bolta cerească. Perioada diurnă este marcată de aceiaşi abstinenţă totală şi în privinţa relaţiilor intime, a gândurilor necurate, de orice natură, fiind cultivată dărnicia, echilibrul, buna înţelegere cu semenii, indiferent de religie, conştienţi fiind că doar astfel se poate dobândi mântuirea din partea lui Allah Atotputernicul. Postul Ramazanului este un act de pietate şi recunoştinţă faţă de Allah, cel care i-a revelat Profetului Muhammed Cartea Sfântă, Coranul.

Tradiţia islamică spune că tot în această perioadă porţile paradisului sunt deschise, iar cele ale iadului se închid. În toată perioada postului de Ramazan, geamiile şi moscheile de pretutindeni sunt deschise în fiecare noapte.

În moschei şi geamii, ritualurile religioase se desfăşoară într-o cadenţă aparte, tocmai pentru a marca semnificaţia deosebită a acestei luni sfinte. Slujbele religioase, denumite mukavelle, încep în fiecare dimineaţă cu citirea Coranului, urmând predicile obligatorii ale imamilor, la care participă şi femeile, în locurile special amenajate de la etaj, ferite de ochii bărbaţilor. Seara se săvârşesc alte slujbe speciale, teraavih, cu participarea exclusivă a bărbaţilor din comunitate. Un moment important pentru credincioşii musulmani, în perioada lunii Ramazan, este Noaptea Kadîr (Kadîr Gecesi), celebrată anul acesta în noaptea de 3/4 august, noapte în care se spune Allah a început revelarea Cărţii Sfinte, Coranul, către Profetul Muhammed, eveniment care a fost consemnat în anul 610 şi a durat 12 ani, până în anul 622.

‘De asemenea, tradiţia spune că în noaptea ce precede începutul postului şi implicit a lunii Ramazan, toate dorinţele credincioşilor sunt îndeplinite şi că în această perioadă porţile paradisului sunt deschise, iar cele ale iadului sunt închise. Postul Ramazanului are şi scopul de a-i întări pe musulmani în faţa greutăţilor, dar şi de a-i apropia de învăţăturile Cărţii Sfinte (Coranul) dar nu sunt obligaţi să postească bătrânii, femeile lăuze, bolnavii incurabili şi copiii”, a adăugat muftiul.

Pe parcursul celor 30 de zile ale postului lunii Ramazan se obişnuieşte ca musulmanii cu posibilităţi materiale să împartă bunuri şi alimente către cei mai săraci membri ai comunităţii. Specific Postului Ramazanului este iftar-ul, care reprezintă masa de seară luată după apusul soarelui, în perioada de post şi care de cele mai multe ori este împărţită cu membri comunităţii.

Postul din luna Ramazan se va încheia joi, 8 august, când vor începe cele trei zile de Ramazan Bayram, sărbătoare pe parcursul căreia credincioşii musulmani vor face vizite rudelor şi prietenilor, vor petrece şi se vor îndulci, cu tradiţionalele baclavale şi saraigli, însiropate cu miere şi umplute cu nucă, halva şi cozonaci, suc şi limonadă, fistic, lokum şi halviţă. Tocmai datorită acestui caracter culinar, în popor sărbătoarea este denumită şi Şeker Bairam – adică Bairamul dulce.(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata