Vasilescu (BNR): În vizita pe care o face în România, Christine Lagarde vrea să vorbească ţării

0 7

Vizita pe care o va face în România, săptămâna viitoare, directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, este una foarte specială, însă vizita nu presupune şi semnarea unui acord, a declarat, luni seară, la Digi24, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României.

‘Este o vizită foarte specială, în sensul că doamna Lagarde vine să se întâlnească cu oficialităţile. Este un program întreg al acestei vizite, iar dânsa vine să vorbească României. Va fi o conferinţă publică la BNR. România este o ţară cu raporturi bune cu FMI, care a avut două acorduri ce s-au încheiat şi se pregăteşte să încheie cu Uniunea Europeană, FMI şi Banca Mondială un nou acord. Vizita nu presupune şi semnarea unui nou acord. Este o reeditare. A mai fost un asemenea moment înainte de încheierea unui acord. Ne-a vizitat Camdessus (Michel Camdessus director general al FMI în perioada 1987-2000 n.r). Atunci nu a susţinut o conferinţă la Banca Naţională, dar a făcut o conferinţă de presă la plecarea de pe aeroport. A fost musafir la BNR, au fost discuţii foarte importante care au dus la un acord ce s-a încheiat foarte repede atunci. Un oaspete străin cu o anumită anvergură când vine într-o ţară face anumite declaraţii şi acestea sunt preluate de mass-media. Aceste informaţii ajung la publicul larg. De data asta, doamna Lagarde vrea să vorbească ţării’, a spus Vasilescu, subliniind că nu ştie dacă acest lucru s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi existat perspectiva unui nou acord pe doi ani.

Consilierul guvernatorului BNR a reiterat că România nu va încheia un acord cu cele trei instituţii internaţionale pentru a lua bani, ci pentru credibilitate pe pieţele internaţionale.

‘Nu va lua niciun ban, chiar dacă va fi o sumă în acord. Şi în acordul precedent erau 3,5 miliarde de euro, sumă care a stat undeva într-o casă de bani, pe care România putea să o acceseze în orice clipă dacă ar fi intervenit un moment neprevăzut care ar fi încurcat foarte tare treburile din ţară. Nu a intervenit un asemenea eveniment şi din suma aceasta nu a fost trans niciun ban. De altfel, nici din primul acord, care a avut la bază un împrumut de 20 miliarde euro, ultimul miliard nu a fost tras. În aceste condiţii, dacă nu luăm bani şi dacă trăim într-o ţară care de regula iese pe pieţele internaţionale pentru a face rost de bani, pentru că numai banii din ţară nu ajung pentru a alimenta motoarele economiei, în aceste condiţii este limpede că România trebuie să aibă pieţele deschise, să aibă intrare pe piaţă, să fie credibilă şi, cum a spus guvernatorul Mugur Isărescu, nu putem să fim credibili numai prin noi înşine, nu ne-am creat încă o baza de credibilitate 100 la sută. E purul adevăr. Pe o piaţă internaţională de capital, atunci când intri să faci un împrumut, primul lucru important care se pune în discuţie este dacă piaţa respectivă îţi dă sau nu îţi dă bani. Niciodată în globalizarea asta ziua de mâine nu seamănă cu ziua de azi. Acest acord aşa este denumit, acord preventiv, un acord de prevenţie. România îşi ia toate măsurile să aibă toate porţile deschise’, a explicat Adrian Vasilescu.

Acesta a adăugat preţul la care se dau banii este stabilit în funcţie de credibilitate.

‘Pieţele nu ne cunosc foarte bine. Pieţele internaţionale la ora asta nu ştiu că România este e o ţară 100 la sută bun platnic. În toată istoria de 200 de ani încoace, s-a întâmplat de două ori să intrăm în încetare de plăţi. O dată a fost în timpul crizei, din 1929-1933, în 1932, şi a doua oară în vara lui 1982, în timpul regimului comunist. Dar asta nu înseamnă că România nu şi-a plătit datoriile. La momentul scadenţei nu a putut să plătească’, a precizat oficialul BNR.

Acesta a menţionat că, în prezent, România are o rezervă foarte mare la banca centrală, şi de valută şi de aur, fiind în situaţia de a-şi plăti datoriile la scadenţă oricând.

‘Avem o situaţie de confuzie, o anumită amintire în mintea noastră, că datoria este a ţării. Şi azi, când se vorbeşte de o datorie de aproape de 90 miliarde euro, foarte mulţi spun că e datoria României şi cum o să-şi plătească România datoria. Ori, aceasta datorie e în bună parte a băncilor, a companiilor private, iar datoria statului e o datorie modestă, uşor de plătit în aceste condiţii şi asta e partea de datorie publică garantată pe care, dacă se va întâmpla, Doamne fereşte ceva, BNR o plăteşte din dobândă şi o decontează Ministerul Finanţelor’, a mai afirmat Adrian Vasilescu.

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde, va vizita România în perioada 15-16 iulie, aceasta urmând să fie prima sa vizită la Bucureşti după numirea în funcţia de director al FMI, în luna iulie 2011.

La finele lunii iunie, ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, anunţa că boardul Fondului Monetar Internaţional (FMI) a declarat încheierea cu succes a acordului României cu FMI, cel de al doilea acord de tip stand-by, constatând îndeplinirea tuturor ţintelor importante, a acţiunilor prealabile şi remarcând progresele în direcţia stabilităţii macroeconomice şi pe calea reformelor structurale.

Acordul stand-by în valoare de 3,5 miliarde de euro (reprezentând aproximativ 300% din cota pe care România o are la Fond) a fost aprobat iniţial pe 25 martie 2011 şi este unul preventiv prin care fondurile vor fi atrase numai în caz de necesitate.

În anul 2009, România a luat un împrumut stand-by pe 24 de luni, în valoare de 12,95 miliarde de euro de la Fondul Monetar Internaţional, parte a unui pachet de sprijin de 19,95 miliarde acordat de FMI, UE şi Banca Mondială.

Din acest aranjament cu FMI au fost trase şapte din cele 8 tranşe prevăzute, însumând 10,57 miliarde DST (aproximativ 11,9 miliarde euro). În ceea ce priveşte cea de-a 8-a tranşă, aceasta a fost considerată, la solicitarea autorităţilor române, ca fiind de tip preventiv şi, în contextul evoluţiilor macroeconomice favorabile, nu a fost trasă.(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata