Starea de sănătate a americanilor este mediocră, potrivit unui nou studiu

0

Statele Unite ale Americii /SUA/ au rămas în urma altor ţări dezvoltate la capitolul sănătate, în pofida progreselor obţinute în ultimele două decenii, relevă un studiu citat miercuri de agenţia Reuters.

Cu toate că americanii trăiesc mai mult – speranţa lor de viaţă crescând de la 75,2 ani, în 1990, la 78,2 ani în 2010, în medie -, alte aspecte cum sunt răspândirea afecţiunilor psihiatrice, a abuzului de diferite substanţe şi a bolilor care provoacă dureri de spate, muşchi şi articulaţii îi împiedică să se bucure de aceşti ani de viaţă câştigaţi.

‘În pofida unui nivel al cheltuielilor cu sănătatea de neconceput cu o generaţie în urmă, sănătatea populaţiei SUA s-a ameliorat doar în măsură moderată şi a rămas în urma progreselor înregistrate în multe alte ţări bogate’, a subliniat dr. Harvey Fineberg, de la Institutul de Medicină din Washington D.C., într-un editorial publicat miercuri împreună cu studiul menţionat, în ‘Journal of the American Medical Association’.

Studiul în cauză, realizat de Institutul de evaluare a sănătăţii /Institute for Health Metrics and Evaluation/ de pe lângă Universitatea Washington, din Seattle, reprezintă prima analiză comprehensivă a impactului bolilor în Statele Unite din ultimii 15 ani. Acesta cuprinde estimări privind decesul şi dizabilităţile provocate de 291 de boli şi leziuni şi alţi 67 factori de risc. Este vorba de unul din cele trei documente elaborate de institut la solicitarea Primei Doamne Michelle Obama, care le va prezenta concluziile acestora primarilor din oraşele americane în cadrul unui eveniment la Casa Albă, în cadrul campaniei sale de îmbunătăţire a stării de sănătate pe plan naţional.

O întreagă serie de cercetări au indicat în ultima vreme că sumele generoase cheltuite în SUA pe îngrijirea medicală nu le-au asigurat americanilor beneficii semnificative reflectate în starea generală de sănătate. Un raport publicat în 2010 de organizaţia nonprofit Commonwealth Fund a stabilit că, deşi cheltuie dublu pe îngrijirile medicale, Statele Unite sunt depăşite de alte şase ţări dezvoltate – Marea Britanie, Canada, Germania, Olanda, Australia şi Noua Zeelandă.

Studiul publicat miercuri a comparat 20 de ani de date medicale provenite dintr-un mare număr de alte cercetări şi certificate de deces din SUA cu înregistrări similare din 34 de ţări cu venituri mari din Europa, Asia şi America de Nord. ‘Comparativ cu alte ţări cu venituri mari, rezultatele SUA privind sănătatea sunt mediocre’, a punctat dr. Christopher Murray, directorul ‘Institute for Health Metrics and Evaluation’, care a condus studiul.

Cercetătorii au identificat principalele cauze ale bolilor, leziuni şi factori de risc asociaţi cu boala din ultimele două decenii, pentru a constata că bolile cardiovasculare, cancerul pulmonar şi atacurile cerebrale se numără în continuare printre principalele cauze de deces prematur, dar acestora li se adaugă de asemenea suicidul şi accidentele rutiere.

Între principalele afecţiuni cu care se confruntă americanii cercetătorii au identificat ‘o pondere importantă şi în oarecare măsură subevaluată a dizabilităţilor legate de bolile oaselor şi articulaţiilor, dar şi tulburările mintale şi cele legate de abuzul de substanţe’, a menţionat dr. Murray.

Ca principali factori de risc ce duc la o stare proastă a sănătăţii americanilor, cauza nr. 1 o constituie dieta precară, urmată de tutun, obezitate şi hipertensiune, a adăugat Murray.

Echipa de cercetători a comparat nu numai SUA cu alte ţări, dar şi diferite regiuni din SUA între ele, într-o serie de studii centrate pe obezitate şi activitatea fizică. Aceste din urmă studii, publicate în jurnalul Population Health Metrics, au ajuns la concluzia că rata obezităţii este în creştere în aproape jumătate din cele 100 de districte analizate în perioada 2001-2009, dar şi că mulţi americani devin mai activi din punct de vedere fizic. Astfel, de exemplu, regiuni din statele Kentucky, Georgia şi Florida au înregistrat o creştere majoră a numărului de persoane care depun suficientă activitate fizică, definită de cercetători ca un total de 150 de minute de activitate moderată sau 75 de minute de activitate fizică viguroasă pe săptămână.(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.