Relu Fenechiu: Chiar dacă nu se termină cu bine pe 12 iulie, nu voi ieşi din viaţa publică

0 21

Chiar dacă verdictul instanţei va fi unul nefavorabil pe 12 iulie, când este ultimul termen în dosarul „Transformatorul”, ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, a declarat că nu va ieşi din viaţa publică. Ministrul a explicat, într-un interviu acordat Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, că acest dosar îl „bântuie” de opt ani şi că aşteaptă finalizarea procesului.

De asemenea, ministrul a vorbit şi despre modul în care a deblocat POS-T, despre problemele companiilor din subordine, privatizarea CFR Marfă şi problema descentralizării.

AGERPRES: Vroiam să vă întreb, în primul rând de POS-T. Având în vedere că aţi reuşit să-l deblocaţi, despre ce absorbţie putem vorbi până la sfârşitul anului? Acum aveţi nişte cifre pe care le-aţi avansat faţă de ultima noastră întâlnire.

Relu Fenechiu: Absorbţia, în ceea ce priveşte noile proiecte de pe Programul Operaţional Sectorial de POS-T pe care o estimăm este în jur de 770 de milioane de euro. În afară de aceşti bani, pentru a putea să depăşim pragul de 1,1 miliarde euro, care e pragul de decomitere, şi intenţionăm să mai decontăm în jur de 300 de milioane de euro din proiectele cofinanţate de Banca Europeană de Investiţii şi încă 100 de milioane de la metrou.

AGERPRES: Ce faceţi cu Metroul? S-a discutat despre linia către Otopeni. Toată lumea v-a sărit în cap, că nu se mai face…

Relu Fenechiu: Nu ştiu dacă mi-au sărit în cap sau nu, eu nu deţin nici adevărul absolut şi părerea mea este o picătură într-un pahar cu apă. Eu voi face această propunere de renunţare la Magistrala 6 în favoarea unui proiect suprateran, dar datorită costurilor uriaşe pe care le are acest proiect şi a faptului că niciodată, cred, nu va putea fi eficient un astfel de proiect. Costurile sunt undeva estimate la 1,2 miliarde euro, ceea ce este enorm şi, traficul pe ruta Otopeni – Gara de Nord, gândiţi-vă că nu prea are cum să fie mai mare decât traficul pe Aeroportul Otopeni. Un astfel de trafic este infim pentru o asemenea investiţie.

AGERPRES: Practic, aveţi nişte calcule pentru construcţia la suprafaţă a acestui proiect?

Relu Fenechiu: Avem avantajul că noi avem linie de cale ferată până aproape de zona Aeroportului, discutăm doar de câteva sute de metri unde ar trebui o extindere şi eventual dacă se ia decizia să se introducă acel terminal în subteran. În rest, e o opinie care ar trebui doar modernizată şi cu siguranţă s-ar putea ajunge de la Aeroportul Otopeni la Gara de Nord în centrul Bucureştiului, adică în aproximativ un sfert de oră, ceea ce ar fi extraordinar de bine.

AGERPRES: Când vom şti exact?

Relu Fenechiu: Deocamdată, este, cum v-am spus, doar o părere discutată aici cu specialişti din interiorul ministerului, urmează să am, bineînţeles, o discuţie cu primul ministru, după care, dacă dumnealui va fi de acord, vom începe să trecem la calcule.

AGERPRES: Vroiam să vă întreb de CFR Marfă. Mai există vreun pericol să se blocheze privatizarea? Ce trebuie să mai facă practic câştigătorul?

Relu Fenechiu: Există chestiuni pe care trebuie să le facă câştigătorul şi există anumite lucruri pe care trebuie să le facă instituţiile din România, dar şi din Europa. Câştigătorul are de făcut cel mai important lucru, acela de a găsi fondurile necesare pentru achitarea integrală a sumei. Consiliul Concurenţei şi la un moment dat este posibil şi DG Competition, trebuie să dea o aprobare privind concentrarea economică a transportului feroviar de mărfuri în România.

Dacă toate acestea se vor îndeplini, am putea să avem în final o privatizare finalizată. În ceea ce priveşte sintagma privatizare de succes, sintagma pe care am văzut că au folosit-o mulţi, eu aş numi-o privatizare de succes după vreo trei-patru ani, când am vedea că într-adevăr această companie se dezvoltă şi că e o companie care aduce profit statului român şi nu o companie în care statul român investeşte în continuare bani.

Nu-mi cereţi termene, pentru că aşa cum am spus tot ceea ce a depins de mine şi de minister am făcut şi am făcut la termen, chiar dacă am avut şi piedici datorate nu nouă, ci datorate tot competitorilor. Din acest moment, Ministerul Transporturilor nu prea mai are pârghii. Ministerul Transporturilor nu poate nici să găsească bani pentru investitor, nici să influenţeze cu ceva decizia Consiliului Concurenţei. Aşa încât, noi spunem că din punctul nostru de vedere ne-am făcut treaba, iar de aici înainte ceea ce mă interesează pe mine.

AGERPRES: Practic, ministerul şi-a făcut treaba….

Relu Fenechiu: Noi spunem că din punctul nostru de vedere ne-am făcut treaba, iar de aici înainte ceea ce mă interesează pe mine, mă interesează ca această companie să se dezvolte ca atunci când un eventual cumpărător o va achiziţiona să se găsească într-o situaţie financiară mai bună decât la data de 20 iunie, când ea a fost adjudecată.

AGERPRES: Vroiam să vă întreb despre companiile din subordine. Acum a trecut o perioadă de când aţi preluat mandatul şi aveţi nişte cifre, nişte evoluţii mai clare. Au manageri privaţi, cam care este situaţia lor financiară şi aş începe cu TAROM pentru că aici a fost şi o problemă cu schimbarea managerului. El spune că a fost forţat să renunţe la mandat. Consiliul avea însă dreptul să-i ceară acest lucru dacă nu şi-a îndeplinit unele obiective.

Relu Fenechiu: Da, este o situaţie pe care o monitorizez cu foarte mare atenţie deoarece acolo, pe de-o parte, Consiliul de Administraţie este un consiliu alcătuit din oameni cu experienţă fiecare dintre ei în anumite domenii. Este domnul Dan Pascariu cu foarte multă experienţă managerială şi în banking, este domnul Demetriade care a mai fost director la TAROM şi care cunoaşte foarte bine întregul sistem şi este domnul Prunariu. Sunt mai mulţi oameni în Consiliul de Administraţie care după părerea mea ştiu ce vorbesc.

Pe de altă parte, a fost selectat un manager care la fel are experienţă în domeniu cel puţin aşa arată CV-ul lui şi eu îmi doresc foarte mult acum să văd dacă, într-adevăr, în cele şase luni de când a condus această companie se văd nişte rezultate care să ne promită un viitor sau nu. După ce se va termina acest control, sper că voi putea să fiu în stare să vă spun dacă într-adevăr managerul are dreptate sau Consiliul de Administraţie are dreptate.

AGERPRES: Controlul îl faceţi cu Corpul dumneavoastră de Control?

Relu Fenechiu: Controlul îl fac cu auditul şi Corpul de Control al ministrului.

AGERPRES: Când o să aveţi rezultate?

Relu Fenechiu: Nu ştiu pentru că nu le-am cerut un control fulger, ci le-am cerut un control amănunţit să vedem exact ce s-a făcut bine şi ce rezultate s-au obţinut în urma măsurilor luate de către managementul TAROM.

AGERPRES: La celelalte companii cum stăm? La CFR Călători, la CFR Infrastructură?

Relu Fenechiu: Ce vreau să vă spun însă este că eu încerc să supraveghez întreaga activitate, dar nu m-am implicat şi nu am influenţat cu absolut nimic administrarea şi managementul companiei, şi v-aş invita să-l întrebaţi şi pe preşedintele Consiliului de Administraţie şi pe manager dacă vreodată i-am cerut să facă anumite lucruri. I-am cerut în schimb atunci când ia decizii majore să mă consulte şi pe mine, aşa este normal, dar mai mult de atât nu. Discutând în general de companii vreau să vă spun că eu cred că sunt norocos. La ora actuală, la Ministerul Transporturilor consider că am cele mai performante boarduri din economia românească cu oameni care conduc aceste boarduri, oameni care ar putea să ocupe, cred, orice funcţie de conducere în orice mare companie multinaţională. Lucrurile au început să se mişte într-o direcţie bună. La CFR infrastructură, rezultatele financiare pe ultimele trei luni de când este un nou manager şi un nou Consiliu de Administraţie arată, cred eu, foarte bine.

Îmi pare foarte rău că am avut trei luni pierdute în acest an, trei luni în care se puteau face multe lucruri, iar la această oră nu putem lucra absolut deloc pe infrastructura feroviară cu excepţia proiectelor europene, pentru că la începutul anului fostul management nu a demarat niciun proiect, dar cam într-o lună, două, vom demara şi noi proiectele de mentenanţă a infrastructurii feroviare, proiecte obligatorii pentru siguranţa circulaţiei.

AGERPRES: Practic, aţi diminuat pierderile semnificativ….

Relu Fenechiu: Am diminuat pierderile. Problema majoră la CFR Infrastructură astăzi nu o mai reprezintă pierderi ale companiei, ci o reprezintă lipsa încasărilor de la unul din cei mai mari clienţi ai săi şi anume CFR Călători. Iar cea mai mare problemă a Ministerului Transporturilor, după părerea mea, o reprezintă situaţia financiară a CFR Călători, companie care a avut anul trecut pierderi de aproximativ un miliard de lei noi, şi dacă nu găsim o soluţie extraordinară, nu avem nicio şansă s-o redresăm în următoarea perioadă. Este motivul pentru care voi cere Guvernului la rectificare nişte sume importante. Nu ştiu dacă se vor găsi soluţiile pentru alocarea acestor sume, dar dacă nu se vor găsi va trebui să recurgem la alte soluţii – credite bancare, eventual o asociere sau privatizare.

AGERPRES: Asta este o situaţie disperată, cu privatizarea, cel puţin în cazul CFR Călători.

Relu Fenechiu: Da, eu v-am spus de ani încoace. Eu îmi doresc să privatizez companiile atunci când ele sunt în vârf de formă nu în … pentru a maximiza profitul, dar este foarte greu să aduci această companie în vârf de formă plecând de la situaţia în care se găseşte ea astăzi. Mie îmi pare foarte rău că nu răspunde nimeni de situaţia în care au ajuns aceste companii. Da, discutăm de multe miliarde de lei sau multe miliarde de euro bani care s-au pierdut în aceşti ani datorită hoţiilor, a prostului management şi a dezinteresului faţă de acest companii, plecând tot rău din momentul în care ele au fost divizate fără o strategie clară.

AGERPRES: Deci consideraţi că de acolo s-a pornit greşit…

Relu Fenechiu: Îmi spuneau oamenii de societatea de administrare active feroviare. Lucrătorii de dinainte din minister îi spuneau societatea de administrare a falimentului. În această societate s-au sifonat foarte multe din activele importante ale companiei de-a lungul anilor ceea ce este păcat dar nu am venit aici să fac poliţie, am venit aici să repar ceea ce se mai poate repara.

AGERPRES: Vroiam să vă întreb de domeniul feroviar. Este un scandal la Vinţu de Jos că s-a semnat contractul, deşi Curtea de Apel încă nu dăduse o decizie şi a venit cu o decizie contrară.

Relu Fenechiu: Situaţia de la Vinţu de Jos – Simeria este o situaţie demnă de a fi studiată în manualele de Drept, manuale de achiziţii publice, etc, pentru că aceleaşi instituţii ale statului, pe aceeaşi speţă, au dat de patru ori decizii contradictorii, de două ori dându-le dreptate unora, de două ori dându-le dreptate celorlalţi. Ne aflam în situaţia în care, dacă nu rupeam pisica, riscam să pierdem 300 milioane de euro. Legislaţia spune că din momentul în care Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) dă o decizie în zece zile este obligat să semnezi contractul. În perioada celor zece zile de la ultima decizie a CNSC,…. a dat CNSC de două ori un rezultat spre stânga, de două ori spre dreapta, şi a treia oară iar spre stânga. A cincea oară iar spre stânga.

Şi …beneficiind de lege a fost semnat contractul. Eu vă garantez că acel contract a fost semnat perfect legal, ceea ce mai este important însă este că acest contract s-a semnat cu compania care a avut preţul cel mai mic. Am făcut o economie de 30 şi ceva de milioane de euro, economie care rămâne în patrimoniul statului român şi de banii aceştia pot fi făcute alte proiecte. Pentru mine este important ca această lucrare să se facă. Şi eu şi toţi angajaţii ministerului răspundem în faţa oricui şi vreau să vă spun mai mult decât atât că astăzi domnul Boloş (n.r. – responsabilul de fonduri europene al Ministerului Transporturilor) m-a informat, a discutat cu cei de la Comisia Europeană şi a primit acordul pentru acordarea avansului, ceea ce ne arată foarte clar că suntem corecţi.

AGERPRES: Vroiam să vă întreb de programul acela de reabilitare in situ a unor sectoare de drumuri.

Relu Fenechiu: Da, mi-aş fi dorit foarte mult să demarez acel program datorită faptului că CNADNR nu este încă în portofoliul Ministerului Transporturilor. Nu am avut colaborarea pe care mi-am dorit-o cu aceştia şi nu am putut să demarez încă acest program.

AGERPRES: Doream să vă întreb despre procesul dumneavoastră, care că este pe buzele tuturor. Doamne fereşte dacă pierdeţi procesul, pentru că scenariile sunt multiple. Dacă va fi o soluţie pozitivă… toată lumea a spus că este un ministru care a performat, începând cu primul ministru. Ce se întâmplă dacă este o soluţie nefavorabilă? Vă veţi retrage din viaţa politică, veţi rămâne în viaţa politică? Cine va veni după dumneavoastră? Ministerul va rămâne la Partidul Naţional Liberal? Cred că dumneavoastră aţi putea clarifica aceste aspecte pentru că sunt foarte multe întrebări.

Relu Fenechiu: Sunt multe paliere de discuţie aici. În primul rând, eu sper din toată inima ca judecătorii să ţină cont de evidenţă. Eu o să fac o documentaţie pe care o s-o pun la dispoziţia întregii mass-media cu afirmaţii din rechizitoriu şi cu documente care să arate foarte clar că ceea ce este în rechizitoriu procurorului este un mare neadevăr sau un şir de mari neadevăruri. Aceste documente le-am prezentat instanţei. Avocaţii mei sunt foarte supăraţi pentru că instanţa nu a acceptat o expertiză independentă, spun dumnealor că era obligatoriu că instanţa să accepte acest lucru. S-a pus şi problema recuzării instanţei. Eu am refuzat să accept orice astfel de chestiune pentru că obiectivul meu este să termin acest proces.

Acest proces care mă bântuie de opt ani de zile. Sper din toată inima că se va termina cu bine, dar chiar dacă se va termina cu bine pe data de 12 iulie, nu se termină de tot pentru că mai există o instanţă care trebuie să se pronunţe. Dacă, Doamne fereşte, nu se va termina cu bine pe data de 12, bineînţeles că nu voi mai fi ministru. Este un lucru clar, un lucru asumat asta nu înseamnă că ies din viaţa politică, asta nu înseamnă că mă consider un om vinovat, nu-mi rămâne decât să lupt pentru a-mi dovedi nevinovăţia la cealaltă instanţa, cea care va da hotărârea definitivă şi irevocabilă, dar binenţeles că va trebui să lupt în continuare, să-mi duc crucea.

AGERPRES: Pentru dumneavoastră ca om politic este important să se termine odată.

Relu Fenechiu: Da, este important să se termine odată definitiv.

AGERPRES: Ministerul Transporturilor, în scenariul negativ, va rămâne la Partidul Naţional Liberal?

Relu Fenechiu: Nu-mi cereţi să vă răspund la întrebări care ţin de o decizie care nu-mi aparţine mie.

AGERPRES: Cum vedeţi mandatul de până acum? Aţi reuşit să faceţi schimbările pe care le preconizaţi, adică v-aţi făcut nişte obiective, aţi reuşit să le îndepliniţi, şi ce nu aţi reuşit să îndepliniţi a fost din cauza dvs. sau care au fost problemele întâmpinate? Acum aveţi o experienţă de ani buni ca ministru şi ştiţi, care sunt principalele impedimente ca un ministru să reuşească la transporturi?

Relu Fenechiu: În primul rând nicăieri în nicio organizaţie nu poţi fi performant dacă nu ai în jurul tău o echipă performantă. Aşa încât, primul lucru pe care l-am făcut, a fost să eficientizez echipa din cadrul ministerului, aparatul propriu al ministerului. Nu ştiu dacă ştiţi că din 20 şi ceva de direcţii au rămas şapte direcţii generale în acest minister, nu ştiu dacă este neapărat o performanţă sau un succes, dar marea majoritate a celor care conduceau direcţiile generale din minister astăzi nu le mai conduc. Am organizat concursuri pentru toate aceste direcţii şi cred că echipa se vede că este schimbată şi îşi face treaba. Marea problemă a miniştrilor, identificată şi de Victor Ponta de mai multe ori, a fost funcţionarea sistemului din interiorul ministerelor, sistem care se mişcă foarte greu şi are tendinţa de a bloca aproape orice.

Apoi după cum ştiţi mi-am asumat două obiective, acela de a debloca fondurile europene pentru că vorbim de cea mai mare sumă care poate să intre în bugetul României, dar totodată şi cea mai mare pierdere pe care o putea avea România – 4 miliarde euro, şi aşa cum aţi văzut că POS-CCE (n.r. Programul Operaţional Sectorial ‘Creşterea Competitivităţii Economice‘ nu s-a deblocat, aşa s-ar fi întâmplat şi cu POS-T, dacă împreună cu o echipă foarte performantă nu reuşeam să facem totul aşa cum ne-au cerut cei de la comisii.

Am avut ghinionul să găsesc o Autoritate de Management care nu era organizată pentru a putea să stea în faţa Comisiei Europene cu argumente şi am avut ghinionul să fiu nevoit să repar lucruri care nu s-au făcut timp de şase ani. Este foarte greu de arătat cuiva oficial ce a însemnat munca acestor oameni, dar sunt mii de pagini de proceduri care au fost scrise şi gândite acum şi pe care am reuşit să le promovăm şi să le facem credibile într-un timp record la Bruxelles. Iar un alt lucru foarte important, care ar fi trebuit să fie obiectivul tuturor miniştrilor de până acum, a fost şi rămâne pentru mine găurile negre din economia ministerului şi mă refer la majoritatea companiilor care, în loc să aducă profit statului român, aduc pierderi. Am început cu privatizarea CFR Marfă sper să o şi finalizăm.

Trebuie să reabilităm TAROM pentru că nu mai avem de unde pierde bani nici acolo, pentru că de zece ani se pierd bani la TAROM. Trebuie să facem ceva cu CFR Călători, trebuie să restructurăm şi Metrorex pentru că, pentru prima oară anul trecut a avut pierderi după cum ştiţi şi multe alte companii mai mici care sunt în coordonarea celorlalte companii de care v-am vorbit până acum sau în coordonarea directă a ministerului, sunt toate în stare de faliment.

Mă refer aici şi la societatea de turism feroviar care o ştiţi. S-au supărat pe mine colegii de la sindicat că am pomenit de asta, dar şi ei poate nu au fost sau au fost de-a lungul timpului pe acolo, au dormit, au mâncat, au băut şi nu au plătit şi asta a permis şi celor care au gestionat să aibă motive să fure aşa încât dintr-un patrimoniu uriaş a rămas o ruină pe care încercăm să o aducem pe linia de plutire. Vrem să vindem tot ceea ce înseamnă active pe care le mai are această companie. Ministerul Transporturilor are multe de făcut, nu trebuie să facă turism.

AGERPRES: Cu privire la fondurile europene, sunteţi mulţumit de cum s-a rezolvat situaţia?

Relu Fenechiu: În momentul în care a fost blocat Programul Operaţional Sectorial de Transport, de astfel asta-i situaţia în care am găsit eu acest program, rata de absorbţie era de 6,8%, extraordinar de mică. Vreau să ştiţi că programul a fost deblocat în jurul datei de 22 iunie. Ceea ce este important este că noi ştim că ne-am făcut treaba, am făcut din timp documente pentru decontarea banilor aşa încât astăzi avem aprobaţi deja de la Comisia Europeană şi peste jumătate din suma pe care v-o spun acum a intrat deja în conturile Trezoreriei Statului, respectiv 368 milioane de euro.

Rata de absorbţie la sfârşitul acestui an sperăm să fie undeva aproape de 30% ceea ce înseamnă foarte mult faţă de felul în care am găsit noi acest program şi deja astăzi noi putem spune că am dublat rata de absorbţie. Ea este de aproximativ 14,9%. Cred eu că este o performanţă într-un timp aşa de scurt, iar la ora actuală în fiecare dimineaţă când vin la servici analizez stadiul implementării proiectelor din Programul Operaţional Sectorial de Transport.

Le-am cerut tuturor celor care au în subordine fonduri europene să-mi facă un calendar foarte clar al derulării proiectelor şi în fiecare zi sunt pus la punct cu ce se întâmplă. În felul acesta eu garantez că vom depăşi şi riscul de decomitere şi vom avea, eu sper că dacă mă ajută Dumnezeu şi voi fi aici la sfârşitul anului, Programul Operaţional Sectorial de Transport va fi cel mai performant program din România.

AGERPRES: Vroiam să vă întreb de final ce părere aveţi despre descentralizare, cum o vedeţi? S-a discutat atât de mult despre aceste subiect.

Relu Fenechiu: Ce înseamnă descentralizare de fapt? Înseamnă că nu mai decide ministerul sau Guvernul ce finanţează în fiecare judeţ, regiune, în fiecare oraş sau localitate, ci decid cei care sunt cât mai aproape de cetăţeni. Asta este până la urmă ideea descentralizării. Regionalizarea este un pas în descentralizare. Din nefericire, la noi, întâi s-a făcut o descentralizare majoră şi abia acum se încearcă regionalizarea. Poate ar fi trebuit făcut invers. Foarte, foarte important este însă să avem expertiza necesară pentru a şti ce şi până unde descentralizăm, pentru că există şi domenii care nu se pretează a fi descentralizate până la nivel de oraş sau judeţ.

AGERPRES: Mă gândesc, în special la finanţe…

Relu Fenechiu: Există şi domenii în care descentralizarea este pretabilă a fi până la nivelul maxim de subsidiaritate posibil. Cât mai aproape de cetăţean. Acum eu am avut multe discuţii de-a lungul timpului, poate în contradictoriu cu unii fani ai unei descentralizări sălbatice. Eu de exemplu, cred că administraţia publică locală, cel puţin de la nivelul comunelor, din mediului rural, nu este în totalitate pregătită să gestioneze sisteme de sănătate sau sisteme de învăţământ. Nu vreau să se supere nimeni dar există la ora actuală aleşi locali cu studii medii sau mai puţin. Nu ştiu dacă sunt în măsură să stabilească care este cel mai bun director de şcoală, unde discutăm de oameni cu studii superioare. Nu ştiu dacă sunt în măsură toţi aceştia să stabilească care este cel mai bun director de spital.

Propuneam la un moment dat să există totuşi nişte echipe mixte care să stabilească acest lucru, nişte echipe care să cuprindă şi specialişti din Ministerul Educaţiei sau din sistemul de sănătate împreună cu autorităţile locale. Apoi va trebui, în ceea ce priveşte Ministerul Transporturilor, să descentralizăm sistemul rutier din România, sistemul feroviar poate. În ceea ce priveşte sistemul feroviar liniile interoperabile eu aş propune să nu fie trecute absolut deloc în subordinea autorităţilor locale pentru că discutăm de un sistem feroviar central interconectabil şi care în toate ţările aparţine statului.

În ceea ce priveşte drumurile, la fel eu voi propune să treacă în subordinea autorităţilor regionale doar drumurile naţionale secundare, drumurile europene şi drumurile naţionale principale propun să rămână în subordinea ministerului indiferent cine o fi ministru, nu contează, dar trebuie să avem o abordare unitară a reţelei rutiere din România pentru că, dacă cineva merge pe DN 2 de la Bucureşti la Suceava nu cred că ar trebui ca în unele judeţe sau regiuni să aibă drumul mai bun şi în alte regiuni drumul mai puţin bun.

Astfel de trasee trebuie să rămână la nivel naţional. De aceea nu m-am implicat foarte mult, aş putea spune că nu m-am implicat aproape deloc în regionalizare, dar toate deciziile trebuie luate cu multă atenţie şi eu aş propune să ne uităm la modele de succes din ţările europene, că avem şi modele de succes, dar avem şi modele care nu au funcţionat şi după ce vom face acest lucru să luăm o decizie cu fiecare domeniu în parte şi sub-domeniu.

AGERPRES: Ce model de succes vedeţi pentru noi?

Relu Fenechiu: Eu sunt fan Germania. Sunt fan Austria. Nu am vizitat decât mult prea puţin ţările nordice, unde am înţeles că este foarte multă rigoare, dar eu îmi doresc modelele bazate pe rigori, pe reguli precise, şi nu modelele balcanice sau mediteraneene care lasă prea multă libertate, pentru că noi românii avem nevoie de puţină disciplină în plus.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.