Romfilatelia introduce emisiunea de mărci poştale „Mănăstirea Antim – 300 de ani de la începerea construcţiei”

0

Romfilatelia introduce în circulaţie emisiunea de mărci poştale „Mănăstirea Antim – 300 de ani de la începerea construcţiei” alcătuită din două mărci poştale cu valorile nominale de 3,60 lei şi 14,50 lei şi un plic prima zi, cu ocazia aniversării a trei secole de existenţă a lăcaşului de cult şi pentru a sărbători Ziua Mărcii Poştale Româneşti.

Ca forme de machetare a emisiunii aniversare au fost folosite coliţa dantelată de 2 timbre (în album filatelic), minicoala de 4 timbre şi coala de 32 de timbre, informează Romfilatelia.

Emisiunea aniversară se bucură şi de un produs filatelic special: albumul filatelic, realizat în tiraj limitat de 400 de exemplare şi echipat cu coliţa dantelată a emisiunii şi un plic prima zi, cu ştampila prima zi aplicată în folio aur.

Începând cu ziua de luni, 15 iulie, emisiunea de mărci poştale ”Mănăstirea Antim – 300 de ani de la începerea construcţiei” va putea fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară.

Considerată „una din cele mai frumoase biserici, opera unui arhiereu artist” (Nicoale Iorga), Biserica Mănăstirii Antim a fost ridicată între anii 1713-1715, pe baza planurilor realizate de mitropolitul Antim Ivireanul, reprezentând o mărturie elocventă a vieţii bucureştene de la începutul secolului al XVIII-lea.

Numele mănăstirii este legat de moaştele mai multor sfinţi precum şi de personalităţi şi evenimente ce au marcat istoria naţională. Încă din 1950, mănăstirea devine Paraclis Patriarhal, reşedinţă Episcopală, iar astăzi găzduieşte în Palatul Sinodal, Biblioteca Sfântului Sinod şi Arhivele Sfântului Sinod.

Anual, la 15 iulie, se sărbătoreşte Ziua mărcii poştale româneşti.

În spaţiul românesc, primele mărci poştale au fost tipărite în Moldova, la 15 iulie 1858. Acestea erau vestitele „Cap de bour” a căror primă emisiune cuprindea patru timbre. Aceasta a intrat în circulaţie la 22 iulie 1858, la biroul poştal din Iaşi şi la 8 august 1858, la celelalte birouri poştale moldovene (la 31 octombrie 1858 a fost retrasă). Emisiunea a fost tipărită la Iaşi la tipografia Atelia Timbrului, în timpul caimacamiei lui Nicolae Vogoride.

Evenimentul avea loc la 18 ani după apariţia, în Marea Britanie, a celui dintâi timbru de pe mapamond, cel cunoscut, în lumea filateliştilor, cu denumirea ‘Black Penny’. De altfel, emiterea vestitelor timbre ‘Cap de Bour’ a marcat momentul când au fost introduse, pentru prima oară, în sud-estul Europei, mărcile poştale adezive, înaintea Greciei (1861), Turciei (1863), Serbiei (1866) sau Bulgariei (1879).(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.