Legendele unui munte – Ceahlăul

0

Masivul Ceahlău este un masiv muntos aparţinând  Carpaţilor Orientali, situat pe teritoriul judeţului Neamţ. Este cel mai înalt dintre grupa Munţilor Bistriţei. Cele mai înalte vârfuri sunt Ocolaşul Mare (1907 m) şi Toaca (1904 m).

Masivul Ceahlău se distinge prin originalitatea, unicitatea şi autenticitatea formelor sale. O importanţă deosebită are relieful constituit pe conglomerate şi calcare cretacice care se impune evident în peisaj, alături de care apare relieful pe gresii, marne şi argile, mai puţin evident în peisaj.


Stânca Dochia

Cine urcă pe cărările Ceahlăului, pe traseul marcat cu triunghi albastru, va întâlni o stâncă uriaşă, numită Stânca Dochiei, de care se leagă o mulţime de legende. Una din acestea vorbeşte despre o bătrână ciobăniţă, Baba Dochia, care, înfofolită în 12 cojoace, a urcat pe munte cu oile.

Urcând, s-a încălzit şi a început să arunce rând pe rând din cojoace, dar, când a ajuns sus, s-a pornit un ger cumplit. Dochia a îngheţat împreună cu oile sale, transformându-se, conform legendei, în stană de piatră. Rocile se pot observa şi astăzi pe muntele Ceahlău şi sunt o mărturie vie a acestui mit românesc.

 

Pol al spiritualităţii româneşti

Biserica din lemn Bistricioara

Ceahlăul a fost loc de adăpost pentru mulţi, în vremuri de primejdie, fiind considerat şi un loc sfânt.

Aici s-a născut o bogată cultură religioasă reliefată de numeroase construcţii ecleziastice, picturi, sculpturi, tradiţii, legende. Omul de rând a dat naştere unei culturi populare, a creat şi a lăsat moştenire generaţiilor următoare prin viu grai opere pline de frumuseţe: doine, balade, legende, piese de teatru livresc, descântece, strigături, zicători, colinde, blesteme, oraţii de nuntă şi de înmormântare.


Dimitrie Cantemir povestea: “Cel mai înalt multe al Moldovei este Ceahlăul şi dacă acest munte ar fi fost cunoscut poeţilor vechi, el ar fi fost tot atât de celebru ca şi Olimpul, Pindul sau Pelia”.

Gheorghe Asachi scria prin 1859: “Corăbierul de pe Marea Neagră vede piscul cel înalt al acestui munte de la Capul Mangaliei şi până la Cetatea Alba. Locuitorul de pe ţărmul Nistrului vede soarele apunând după masa acestui munte, iar pastorul nomad, după ce şi-a iernat turmele sale pe câmpiile Bugeacului, se întoarce către casă având în vedere vârful Pionului sau Ceahlăului, întocmai precum o corabie se orientează după lumina farului ca să intre în port.”

 

Fantoma piramidei

Piramida văzută de pe Vârful Toaca

În fiecare an, la aproape 49 de zile de la solstiţiul de vară, în preajma zilei de 6 august, Ceahlăul ne dezvăluie una din tainele sale mai puţin cunoscute. Deasupra muntelui, se ridică fantoma unei piramide din umbre albăstrui, sculptată parcă din ceaţă de razele soarelui.

Pentru a vedea această privelişte minunată trebuie să urci pe Vârful Toaca, la răsărit. Acesta are aspectul unei piramide cu baza pătrată, figură considerată a se forma extrem de rar în mod natural. Unele păreri susţin că imaginea piramidei se formează din alăturarea umbrelor a trei stânci: Vârful Toaca, Piatra Ciobanului şi Panaghia. Suprapunerea celor trei umbre se realizează numai într-o singură zi, când soarele răsare dintr-o anumită poziţie.

 

Potenţial turistic impresionant

Parcul Naţional Ceahlău

Masivul Ceahlău nu este cunoscut doar prin frumuseţea elementelor de peisaj, ci şi prin valorile cultural-istorice ale tuturor timpurilor pe care toate ariile sale umanizate le-au generat şi le-au păstrat.

Obiectele de silex descoperite la Scaune, ruinele Palatului Cnejilor ce datează de la 1639, biserica din lemn din Bistricioara de la 1793, biserica mănăstirii Durău, pictată de Nicolae Tonitza, sunt doar câteva exemple ce întregesc valoarea potenţialului turistic.


Palatul Cnejilor

De secole, în Masivul Ceahlău au existat schituri şi peşteri în care pustnicii au trăit în rugăciune.

La fel de impresionante sunt si stâncile şi turnurile izolate, cu înfăţişare deosebită precum: Panaghia, Piatra Ciobanului, Piatra cu Apă, Turnu Sihastrului, Piatra cu Bani, Acele Caprei, Stânca Dochiei.

Pachete de roci mai rezistente ce alternează cu roci mai friabile au dus la  apariţia cascadelor cu căderi de apă spectaculoase de zeci de metri: Cascada Duruitoarea, Cascada Bistrei Mari, Cascadele Stănilelor, Cascada de pe Izvorul Muntelui.


Cascada Duruitoarea

Dintre acestea cea mai impresionantă este Cascada Duruitoarea formată pe valea pârâului Rupturi. Denumirea cascadei vine de la zgomotul puternic şi continuu pe care îl face atunci când are apă multă („duruit”).

Înălţimea totală depăşeşte 20 m, căderea realizându-se în două trepte, prima fiind mai mare.

Alimentarea cu apă a pârâului se face în principal din izvorul Fântâna Rece situat spre platoul alpin, care este singurul care alimentează cascada permanent.


Lacul Izvorul Muntelui

Masivul Ceahlău atrage prin unicitatea elementelor naturale dar şi prin aspectul mitic pe care îl păstrează legendele, potecile, bisericile sale.

Puţini dintre munţii ţării au constituit o prezenţă atât de vie în conştiinţa oamenilor precum Ceahlăul unde stâncile păstrează legende, peşterile urmele sihaştrilor, satele, istoria iar cărările urmele miilor de vizitatori care i-au admirat frumuseţile.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.