Legea bicicliştilor în jungla urbană din România

  • Un studiu amplu şi documentat, pe baza experienţei belgiene

Documentaţia utilizată de Asociaţia Green Revolution pentru noua lege are câteva prevederi clare şi încurajatoare pentru cei care preferă această formă de deplasare ecologică. Astfel, pentru început, a fost examinată compatibilitatea străzilor cu proiectarea căilor de circulaţie pentru biciclete, în conformitate cu studii realizate de Institutul Belgian pentru Siguranţă Rutieră şi cu soluţia propusă pentru Bruxelles:

Atât recomandările Institutului Belgian pentru Siguranţă Rutieră, cât şi cele ale proiectului Spicycles, prezentate în documentul-propunere realizat de Asociaţie, indică faptul că, printre factorii de exploatare şi circulaţie care influenţează realizarea căilor de circulaţie pentru biciclete, se numără volumul de trafic, vitezele medii de exploatare ale vehiculelor motoare, compoziţia traficului, parcarea stradală, vizibilitatea/raza vizuală, numărul de intersecţii şi punctele de acces şi automat de potenţial conflict.

Viteza traficului auto. Se face distincţie între regimul de viteză impus (viteza maximă admisă) şi viteza practicată în fapt. Pe o stradă proiectată corect, cele două ar trebui să coincidă. Valoarea pentru viteza practicată în fapt este v85, adică viteza atinsă sau depăşită de 85% dintre autovehicule pentru o perioadă dată de observare.

Densitatea traficului auto. Densitatea traficului este exprimată prin numărul de autovehicule private echivalente (EVP) pe unitate de timp. Tipurilor diferite de vehicule li se atribuie valori diferite de EVP. Densitatea traficului este exprimată prin EVP pe oră, pe 16 ore sau pe 24 de ore. Intensitatea traficului ciclist. Un număr mai mare de biciclişti necesită o lăţime mai mare a căii de circulaţie pentru biciclete.

Compoziţia traficului. Pentru biciclişti, compoziţia traficului este foarte importantă. Pe o secţiune de stradă foarte frecventată de maşini cu tonaj ridicat sau de autobuze, bicicliştii trebuie să beneficieze de atenţie specială. Prezenţa tramvaielor este de asemenea un element important. În acest caz, cea mai bună soluţie constă într-o pistă de biciclete, separată de trafic.

În ceea ce priveşte proiectarea pistelor pentru biciclişti, în Bucureşti a fost adoptată o lăţime a benzii de 1,0 m pe sens, demarcată cu o bandă de culoare galbenă, aplicată termic. Această lăţime corespunde standardului românesc în vigoare – STAS 10144/2-91.

Până acum a fost preferată amenajarea pistelor pe trotuare, dar practica unor ţări cu experienţă în proiectarea căilor de circulaţie pentru biciclete arată că amenajarea acestora este de preferat a se realiza pe partea carosabilă.

Recomandările proiectului Spicycles derulat în Bucureşti sunt ca, atunci când parcarea la bordură este permisă, banda de biciclete să poate fi dispusă între parcare şi prima bandă de circulaţie şi să aibă o lăţime de minimum 1,5 m (A). Împreună, lăţimea parcării şi cea a benzii de biciclete se recomandă a fi de min. 3,6 m, iar în zonele mai aglomerate de 3,9 m (B).

Acolo unde există o bandă specială dedicată serviciilor de transport public şi a celor de urgenţă, se recomandă ca lăţimea primei benzi de circulaţie să fie de 4,5 m (C).

În zonele unde parcarea la bordură este interzisă, iar banda pentru biciclete este situată pe carosabil, aceasta se recomandă a avea o lăţime de min. 1,5 m acolo unde există bordură sau rigolă şi 1,2 m acolo unde nu există bordură (D). La amenajarea pe trotuar a pistelor de biciclete se recomandă o lăţime minimă de 1,2m (E).

Cele menţionate mai sus sunt doar câteva aspecte ale unui studiu foarte serios şi aprofundat (94 de pagini pline cu informaţii, calcule, scheme de trafic, mergând până la analiza impactului pe care forma unei biciclete îl poate asupra traiectoriei pe care aceasta se deplasează) pe care Asociaţia Green Revolution îşi bazează propunerile de îmbunătăţire a regulilor ce guvernează circulaţia bicicliştilor şi interacţiunea lor cu ceilalţi participanţi la trafic.

 

  • Edilii şi politicienii salută legea, dar cu unele amendamente

Nu se putea ca propusa Lege a Bicicliştilor să treacă neobservată, dat fiind atât implicaţiile sale urban-edilitare, cât şi încărcătura emoţională.

Astfel, în mod firesc prima reacţie a venit din partea edilului-şef al Capitalei, Sorin Oprescu, care a salutat iniţiativa, dar a adus unele amendamente la propunerile enunţate de studiul belgian.

El nu este de acord cu trasarea pistelor pentru biciclişti pe carosabil, din cauza riscului de accidente grave. „Nu am curajul să le fac pe carosabil. Nu vreau să stau să număr morţii. Am să repar şi să reconsider însă pistele de biciclişti care au în mijloc staţii RATB sau copaci. Eu personal nu am curajul sa le cobor pe carosabil, a spus Oprescu, citat de Mediafax.

Primarul a explicat că, în opinia sa, cetăţenii nu sunt la nivelul de civilizaţie rutieră pe care îl au alte state europene, astfel încât şoferii să fie atenţi să nu lovească bicicliştii. Primarul general a făcut referire şi la cei aproximativ 180.000 de „biciclişti înfocaţi” care şi-au exprimat opiniile în favoarea păstrării pistelor pe trotuare, raportat la alţi 25.000 care doresc ca acestea să fie amenajate pe carosabil, afirmă site-ul green-report.ro.

La rândul său, primarul Braşovului, George Scripcaru este în favoarea unei legi a bicicliştilor, considerând că drepturile şi obligaţiile acestora, cât şi relaţia dintre biciclişti şi ceilalţi participanţi la trafic trebuie să se înscrie în normele Codului Rutier. „Iniţiativa Green Revolution este lăudabilă şi sunt de acord că anumite aspecte ale Codului Rutier trebuie adaptate noilor situaţii de trafic, respectiv creşterea numărului de participanţi la trafic, cât şi creşterea numărului de biciclişti. Standardele şi tipurile de căi de circulaţie pentru biciclete trebuie să se înscrie şi ele în norme generale, bine documentate şi valabile la nivel naţional, însă standardele trebuie să fie suficient de permisive, încât administraţiile locale să aleagă cele mai potrivite soluţii pentru specificul fiecărei localităţi,” a explicat Scripcaru, citat de Green Report.

Având în vedere că şi politicienii încep să se mişte – lent şi timid, ce-i drept – în direcţia unei legi a bicicliştilor, mai rămâne doar ca şi cetăţenii să răspundă chemării lansate de Asociaţia Green Revolution şi să participe la dezbaterea legii, începând din această săptămână, cu speranţa că eforturile lor, alături de cele ale ONG-urilor vor mişca mecanismele anchilozate ale forurilor legiuitoare şi, în final, vom avea mult-aşteptata Lege care să le creeze condiţii decente în trafic celor care aleg să protejeze atât mediul, cât şi propria sănătate deplasându-se cu bicicleta, în locul atât de poluantului automobil.

Dan Bărboi

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.