Ungaria respinge serviciile FMI şi intenţionează să iasă din criză prin forţe proprii

0

Ungaria nu mai are nevoie de serviciile Fondului Monetar Internaţional /FMI/ şi din acest motiv solicită închiderea reprezentanţei acestuia la Budapesta şi întreruperea cooperării, a anunţat-o guvernatorul Băncii Naţionale a Ungariei, Gyorgy Matolcsy, pe directoarea generală a FMI, Christine Lagarde. Ungaria speră să iasă din criză prin forţe proprii. Experţii tind să creadă că demersul neaşteptat al Budapestei se explică prin dorinţa guvernului de a-şi spori popularitatea în perspectiva alegerilor parlamentare, prevăzute pentru primăvara lui 2014, notează miercuri cotidianul rus Novîe Izvestia.

Vechea dispută dintre Ungaria şi FMI s-a acutizat din nou săptămâna aceasta. Relaţiile dintre Budapesta şi principala organizaţie financiară a planetei nu au fost niciodată foarte bune, însă în 2010, când la putere în această ţară est-europeană a venit Viktor Orban, acestea s-au deteriorat şi mai mult, iar în prezent au ajuns la cel mai scăzut nivel posibil.

Marţi, guvernatorul Băncii Naţionale a Ungariei, Gyorgy Matolcsy, care înainte a fost ministru al economiei, i-a scris directorului FMI, cerându-i să închidă reprezentanţa fondului în Ungaria, pentru că serviciile acestuia nu mai sunt aici necesare. FMI a răspuns că termenul de şedere al reprezentantului fondului în Ungaria expiră la sfârşitul lui august şi, în virtutea solicitării guvernului Orban, nu va fi prelungit.

Este clar, constată ziarul rus menţionat, că Viktor Orban şi guvernul său nu dau dovadă de prea multă recunoştinţă: în timpul crizei financiare din 2008, Ungaria a supravieţuit doar datorită creditului de 20 de miliarde oferit de FMI, chiar dacă acordul a fost semnat nu de Orban, ci de predecesorul său.

După ce, în urmă cu 3 ani, Viktor Oban a câştigat alegerile, relaţiile Ungariei cu organizaţiile internaţionale şi FMI inclusiv s-au deteriorat brusc. Orban a adoptat o nouă Constituţie şi destule legi care, în opinia comunităţii internaţionale, îngrădesc democraţia. Bruxellesul a ameninţat nu o dată Budapesta cu proces, cerând anularea lor. Ultima dată, un asemenea apel s-a făcut auzit din partea Parlamentului European, la începutul lui iulie, apel pe care Viktor Orban l-a catalogat drept amestec ‘în stil sovietic’ în afacerile interne ale unei ţări.

În mod firesc, cu un asemenea premier negocierile privind un nou credit din partea FMI au eşuat. Orban a mizat pe patriotismul ungurilor şi a jurat să nu cedeze în nicio situaţie nicio picătură din suveranitatea economică, la care, în opinia sa, a pretins fondul. Închiderea reprezentanţei FMI va deveni, potrivit guvernului de la Budapesta, o dovadă a suveranităţii economice a Ungariei.

Matolcsy nu numai că a declarat că Ungaria nu are nevoie de ajutorul FMI, ci a şi promis să plătească în totalitate şi anticipat, până la sfârşitul anului, toţi banii contractaţi în urmă cu 5 ani, chiar dacă, după cum aminteşte cotidianul rus, guvernul lui Orban nu are nicio legătură cu această datorie.

Potrivit directorului Băncii Naţionale a Ungariei, la ora actuală guvernul a reuşit să reducă deficitul bugetar sub 3% din PIB, nivel prevăzut în acordul de la Maastricht, semnat de toţi noii membri ai UE. Guvernul ungar, afirmă Matolcsy, a reuşit să reducă şi datoria de stat.

Însă, atunci când afirmă că lucrurile merg bine, guvernul ungar doreşte în mod evident să prezinte drept realitate simple aspiraţii, consideră Novîe Izvestia, amintind că, anul trecut, PIB-ul Ungariei s-a redus cu 1,7%. Comisia Europeană speră la o creştere abia sesizabilă, însă nimeni nu poate şti ce se va întâmpla peste o jumătate de an. De altfel, Bruxellesul prognozează şi revenirea în acest an la un deficit bugetar de 3%. Astfel că declaraţiile de bravadă ale înalţilor funcţionari de la Budapesta, conform cărora Ungaria va ieşi din criză prin forţe proprii, le stârnesc dubii multor economişti.

Pe de altă parte, continuă ziarul rus, spre deosebire de majoritatea vecinilor săi Ungaria a reuşit să evite austeritatea drastică şi reducerea cheltuielilor. Acest lucru, speră Viktor Orban, îi va permite să câştige în alegeri, care vor avea lor în 2014.

Analiştii constată că Orban şi Matolcsy au dat dovadă de mare abilitate: timp de aproape un an ei îi linişteau pe investitorii străini cu discuţii despre un nou credit din partea FMI şi în acelaşi timp duceau în presa locală o campanie împotriva fondului. În februarie 2011 au fost vândute obligaţii de stat în valoare de 3,25 miliarde de dolari. În acest fel, Budapesta a demonstrat că poate împrumuta bani de pe pieţele financiare internaţionale.

De altfel, să se explice cu FMI a fost lăsat, deloc întâmplător, tocmai Matolcsy. Acesta a venit în fruntea Băncii Naţionale a Ungariei în urmă cu patru luni, fiind considerat ‘arhitectul’ unei politici economice neobişnuite, la baza căreia stau taxele sociale ridicate percepute din veniturile marilor companii, impozite asupra tuturor operaţiunilor financiare şi apelurilor telefonice, cota unică de 16% pe venitul personal anual. Guvernul Viktor Orban a naţionalizat circa 14 miliarde de dolari, pe care înainte le gestionau casele de pensii private, a obligat companiile electrice şi din domeniul gazului să reducă preţurile pentru populaţie şi a introdus cea mai mare din UE taxă pe valoare adăugată: 27%, precizează cotidianul rus.(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.