Peşterile amenajate din Bihor, introduse în circuitul „International Show Cave”

0

Cinci peşteri amenajate se pot vizita în judeţul Bihor, fiind înscrise în Asociaţia Peşterilor Turistice din România.

Ex-preşedintele Federaţiei Române de Speologie (FRS), bihoreanul Viorel Lascu, reprezentant al FRS în cadrul Federaţiei Speologice Europene (FSE) şi în Uniunea Balcanică de Speologie (BSU), a declarat,că toate cele cinci peşteri sunt introduse în circuitul ‘International Show Cave’, după ce a fost amenajată şi deschisă spre vizitare Peştera cu cristale din mina Farcu, din comuna Roşia.

Cele cinci peşteri vizitabile în condiţii sigure şi moderne sunt, începând din anul 1905, Peştera Vadu Crişului, din comuna Vadu Crişului, Peştera Urşilor, comuna Pietroasa, Peştera Meziad, comuna Remetea, Peştera cu cristale din mina Farcu, comuna Roşia şi Peştera Unguru Mare, din comuna Şuncuiuş.

Patrimoniul speologic şi totodată, potenţial turistic al Munţilor Apuseni cuprinde peste 6.000 de peşteri, din care circa 3.000 se găsesc pe arealul judeţului Bihor, în masivele Munţilor Codru-Moma, Pădurea Craiului şi Munţii Bihorului.

Cele mai recente amenajări s-au realizat în Peştera cu cristale şi Peştera Meziad, prin grija Centrului pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă (CAPDD) Bihor, custode al sitului Natura 2000 ‘Defileul Crişului Repede, Pădurea Craiului’.

Cea mai veche peşteră din Bihor este Peştera de la Vadu Crişului, amenajată încă de la începutul secolului XX şi reamenajată în anii trecuţi. Fiind atât de veche, este una din cele mai cunoscute şi studiate peşteri din România, având evidenţiată cea mai bogată faună cavernicolă din ţară.

Peştera a fost descoperită prin dinamitarea versantului, în baza unor vechi mărturii potrivit cărora deasupra cascadei care se vede şi azi ar exista o peşteră de mari dimensiuni. Contele Odon Zichy pe a cărui proprietate se afla peştera a dispus amenajarea sa cu podeţe şi scări de lemn astfel încât în 1905 a fost deschisă spre vizitare fiind considerată la aceea vreme cea mai frumoasa peşteră din Europa. Ea se află în Defileul Crişului Repede, ce se întinde între comunele Vadu Crişului şi Şuncuiuş. Pe câteva sute de metri, peştera dezvăluie vizitatorilor spectaculoase forme de calcar. În subteran există şi un lac pe care, în urmă cu 100 de ani, protipendada orădeană făcea plimbări cu barca, la lumina torţelor. La ieşire, poate fi vizitată cascada Vadu Crişului. Aceasta îşi aruncă apele în cele ale Crişului Repede de pe un prag de stâncă aflat la 12 metri înălţime. Peştera este administrată de Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea.

Un obiectiv spectaculos este Peştera Urşilor, de la marginea satului Chişcău, comuna Pietroasa, descoperită în anul 1975 în timpul lucrărilor de exploatare a calcarului din cariera de la Chişcău. Cea mai importantă atracţie a peşterii sunt scheletele de urşi preistorici descoperite aici odată cu peştera. Se pare că peştera era un adăpost prielnic pentru animale în urmă cu 15.000 de ani, unde au rămas, peste timp, 140 de schelete de urşi de cavernă în urma căderii unei stânci şi blocarea intrării, dar şi fosilele unor animale dispărute precum: o specie de capră neagră, leul şi hiena de peşteră.

În 1980, peştera intra în circuitul turistic al ţării fiind cea dintâi cavitate subterană amenajată la nivelul tehnicii mondiale. Turiştii care se aventurează în măruntaiele pământului mai pot vedea, pe două nivele, în trei galerii şi patru săli, numeroase stalagmite, domuri, bazine de apă, stalactite, câteva speleoteme interesante, precum coloanele de calcar ce par a susţine muntele de deasupra.

În anul 2012, Peştera Urşilor s-a situat pe locul doi din ţară ca număr de vizitatori plătitori, cu 87.000, după Peştera Valea Cetăţii Râşnov, cu 140.000.

Peştera Meziad, din comuna Remetea, a fost considerată mult timp cea mai mare peşteră din România. Impresionează şi astăzi prin dimensiunile ciclopice ale sălilor sale. Nota de grandoare o creează marele portal de la intrarea în peşteră, care se ridică la 15 metri înălţime. Reamenajată în 2012, suprapunerea celor două niveluri în regiunea Podului Natural deschide un spectacol impresionant în înălţime, o ‘catedrală’ de aproape 35 metri. Nu mai puţin fascinante sunt stalactitele şi stalagmitele de mari dimensiuni, precum şi spaţiile bine puse în evidenţă de iluminatul subteran modern şi prietenos faţă de mediul natural. Peştera a fost locuită de oamenii primitivi şi de urşii cavernelor.

Peştera cu Cristale din mina Farcu se află la mică distanţă de centrul comunei Roşia din judeţul Bihor. Este singura peşteră turistică din ţară unde oricine poate vedea, în condiţii de siguranţă şi fără un efort deosebit, de foarte aproape, cristale de peşteră, formaţiuni transparente ce atârnă de tavan precum ‘libelulele’.

Galeria accesibilă turiştilor măsoară câteva sute de metri lungime şi prezintă cristale de calcit într-o uluitoare varietate de forme şi dimensiuni. Într-o galerie laterală s-a amenajat un punct muzeal dedicat activităţii minerilor din Munţii Pădurea Craiului. Aici ghidul povesteşte despre istoria minei şi prezintă echipamente specifice mineritului.

Peştera Unguru Mare se află pe teritoriul administrativ al comunei Şuncuiuş, pe malul stâng al Crişului Repede. Impresionează mai ales prin portalul înalt ce domină întregul peisaj. Peştera a fost locuită încă din epoca preistorică. Găzduieşte o importantă colonie de lilieci. Prima parte a peşterii este uşor accesibilă turiştilor. Un investitor local şi-a propus recent să refacă dotările turistice ce au fost neglijate de autorităţi.

Lumea misterioasă şi magică a peşterilor, venită din timpurile preistorice ale Pământului, este de o diversitate unică prin modelarea geologică, cristalizarea mineralelor, fosile, izvoare, arta parietală şi bogata moştenire arheologică. La nivel mondial, numărul vizitatorilor atraşi de universul peşterilor şi de turismul în natură este într-o creştere importantă, aşa cum ar putea fi şi în România.

Patrimoniul speologic al României este unul dintre cele mai impresionante din Europa, fiind înregistrate peste 12.000 de peşteri, bunuri proprietate a statului cu dublu statut: patrimoniu şi resursă naturală. Din acestea, 132 sunt clasificate ca arii protejate, iar 80% din celelalte sunt dezvoltate în arii protejate de importanţă comunitară(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.