Românii, optimişti în ceea ce priveşte viitorul Europei

0

Peste jumătate dintre români declară că se simt cetăţeni ai Uniunii Europene, în timp ce mai puţin de jumătate de cetăţeni încearcă un astfel de sentiment în Bulgaria, Marea Britanie, Cipru sau Grecia, relevă datele unui sondaj Eurobarometru publicat marţi, cu zece luni înaintea alegerilor europene.

Totuşi, în topul ţărilor ai căror cetăţeni declară că se simt cetăţeni ai UE se află Luxemburg (88%), Malta (81%) şi Slovacia (76%). România ocupă locul 23 în acest clasament al sentimentului apartenenţei la UE. Deţinerea unei monede unice întăreşte, într-o oarecare măsură, acest sentiment al cetăţeniei: 64% dintre persoanele interogate din zona euro se simt cetăţeni ai UE, faţă de doar 57% în afara zonei euro.

Potrivit studiului, românii (62%) sunt de asemenea optimişti în ce priveşte viitorul Europei, opinie împărtăşită şi de cetăţenii altor 18 state, între care Danemarca (72%), Estonia (64%), Lituania (64%), Malta (63%) sau Polonia (63%). Pe de altă parte, nouă ţări adună o majoritate de pesimişti, în special Portugalia (67%), Cipru (69%) şi Grecia (69%).

Peste două treimi dintre europeni consideră că vocea lor nu contează în UE (67%), în creştere cu trei puncte procentuale faţă de ultimul barometru. Procentul europenilor care împărtăşesc această opinie atinge astfel cel mai înalt nivel din toamna lui 2004, când întrebarea a fost pusă pentru prima dată. Atitudinea pesimistă a cunoscut o creştere aproape neîntreruptă din primăvara lui 2009, trecând de la 53% la 67% în rândul europenilor. În 24 de state membre o largă majoritate a persoanelor intervievate consideră că vocea lor nu contează în UE. Această opinie este cea mai răspândită în Grecia (89%) şi în Cipru (89%). Ea este, de asemenea, foarte frecventă în Portugalia (81%), Italia (78%) şi Spania (77%). Acestor cinci ţări din sudul Europei li se alătură Republica Cehă (81%) şi Estonia (77%). În schimb, românii consideră doar în proporţie de 23% că vocea ţării contează în Uniunea Europeană, la distanţă de primele ţări ai căror cetăţeni consideră că vocea ţării lor contează în Uniune: Danemarca (56%), Croaţia şi Belgia (cu câte 48%) şi Luxemburg (46%).

În ce priveşte cunoaşterea drepturilor pe care le au în calitate de cetăţeni ai UE, aproape jumătate dintre europeni au răspuns afirmativ (46%, +1 faţă de ultimul raport din toamna lui 2012). În 14 state membre, majoritatea persoanelor chestionate afirmă că îşi cunosc drepturile în calitate de cetăţeni europeni, procentele cele mai ridicate înregistrându-se în Luxemburg (67%, +4), Finlanda (65%, -2) şi Germania (61%, +3). În ce priveşte România cu (43%, respectiv +8), aceasta figurează în rândul ţărilor unde s-au înregistrat cele mai semnificative evoluţii în raport cu sondajul din toamna lui 2012, alături de Portugalia (+10, la 45%) şi Slovacia (+7, la 59%).

O largă majoritate a europenilor declară în schimb că doreşte să îşi cunoască mai bine drepturile de cetăţeni ai UE (59%), deşi această proporţie este în scădere în raport cu barometrul din 2010 când 72% dintre cei chestionaţi au împărtăşit această opinie. Conform datelor prezentate marţi, această opinie este cel mai larg răspândită în Cipru (86%), Slovacia (76%) şi în Suedia (75%). România (62%) se situează la mijlocul clasamentului, dar înaintea Finlandei (49%), Marii Britanii (47%), Portugaliei (43%) sau Austriei (39%).

În ce priveşte percepţia asupra situaţiei actuale a economiei la nivel naţional, atitudinile cetăţenilor variază. În Suedia, Germania şi Luxemburg, trei sferturi dintre persoanele interogate sau mai mult consideră că situaţia economică din ţara lor este bună, în timp ce în şase ţări – Grecia, Spania, Slovenia, Portugalia, Bulgaria şi Cipru – sub 5% dintre respondenţi împărtăşesc această opinie. În alte patru ţări membre, între care şi România, mai puţin de 10% dintre persoanele interogate sunt de acord cu această afirmaţie. Celelalte trei ţări ale căror cetăţeni au o opinia similară sunt Irlanda, Italia şi Franţa. Sondajul relevă o adâncire a rupturii între ţările unde situaţia economică este percepută ca fiind pozitivă şi cea în care ea este percepută negativ. Există o diferenţă de 79 de puncte procentuale între Suedia şi Spania, în timp ce în toamna lui 2012 existau 74 de puncte procentuale între Suedia şi Grecia.

În toate ţările, persoanele interogate consideră că subiectele de ordin economic reprezintă principalele provocări cu care se confruntă ţara lor. Cu excepţia Maltei, unde imigraţia este principala preocupare a persoanelor intervievate (29%), principalul subiect de nelinişte se raportează direct la economie. Şomajul reprezintă principala preocupare pentru 21 de ţări, fiind citat de mai mult de şapte persoane intervievate din zece în Spania (79%), Cipru (72%, a doua poziţie) şi Portugalia (72%). Situaţia economică este principalul subiect de îngrijorare în România (44%), ca şi în Cipru (75%). Creşterea preţurilor este principalul subiect de nelinişte pentru Estonia (51%) şi în Austria (38%). Ca şi în ancheta din toamna lui 2012, Germania este singura ţară unde datoria publică este principala preocupare a persoanelor intervievate (29%), chiar dacă se remarcă o scădere cu cinci puncte procentuale.

Cercetarea a fost realizată între 10 şi 26 mai în fiecare din cele 28 de state membre ale UE (Croaţia a aderat oficial la 1 iulie, dar a participat la această anchetă).(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.