Goana după aur (varianta chineză)

0

De câţiva ani se vorbeşte, în cercurile financiare, de o eventuală schimbare majoră în zona valutară, mai exact despre înlocuirea omnipotentului dolar cu o altă monedă unanim acceptată pe plan internaţional. Cum până acum toate încercările de acest gen au fost sortite eşecului, China a luat decizia ca de una singură să încerce să răstoarne raportul de forţe dintre rimimbi-ul chinez şi dolarul american. Fără să vrem ne aflăm în plin război valutar, în care aurul se dovedeşte a fi arma cea mai de temut.

Dănuţ Dudu

 

  • China – cea mai puternică ţară din lume?

Acum 200 de ani, Napoleon Bonaparte profeţea: „Când China se va trezi, lumea va tremura!” Şi iată că acum trăim timpurile în care uriaşul asiatic s-a trezit şi începe să dicteze politicile economice mondiale. Şi pentru aceasta liderii chinezi se pregătesc să dea cea mai mare lovitură din istorie, preluând controlul economic total prin intermediul aurului. Reuşita acestei strategii va schimba total şi definitiv imaginea actualului sistem valutar şi va răsturna scara de valori la care se raportează întreaga lume.

Procesul în sine se derulează sub ochii noştri şi este extrem de transparent pentru cei care sunt puţin mai atenţi la ceea ce se întâmplă cu preţul aurului şi legătura dintre acesta şi economiile mondiale. Totul se rezumă la strategia aplicată în domeniul aurului de către Pekin şi care se poate finaliza (în cazul reuşitei) cu un control total al aurului la nivel mondial de către China. Poate părea un scenariu futurist, dar trebuie să ţinem cont de următoarele elemente:

   1.   China este deja cea mai mare putere economică mondială, chiar dacă FMI previziona, încă din 2011, că acest lucru se va întîmpla abia după 2016. Conform calculelor făcute de FMI, economia chineză va depăşi, în 2016, 19.000 miliarde $, în timp ce cea americană va fi de aproximativ 18.800 miliarde $. O evaluare care este contrazisă de analiştii de la Universitatea Pennsyllvania, care consideră că China este deja cea mai mare putere economică mondială. În sprijinul acestei afirmaţii, analiştii aduc în discuţie faptul că economia americană a produs, în 2010, bunuri şi servicii evaluate la 14.600 miliarde $, în timp ce PIB-ul Chinei a urcat la 14.800 miliarde $. În concluzie, economia Chinei este mai mare decât cea americană

  2.   În 2012, FED estima o creştere a economiei americane de 2,3% în timp ce creşterea chineză, conform aceleiaşi surse, nu ar trebui să depăşească 7,8%, ceea ce înseamnă că, în plină criză, China se dezvoltă de trei ori mai rapid decât SUA!

   3.   Guvernul chinez aproape că nu are datorii, în timp ce Washington-ul are datorii şi obligaţiuni ce însumează aproape 145 trilioane $.

    4.   Reţeta fiscală a SUA este, datorită economiei fragile, într-o scădere abruptă, în timp ce cea a Pekin-ului înregistrează o creştere de aproape 30% în raport cu anul precedent.

  5.   SUA au circa 160 milioane de muncitori, în timp ce China se bazează pe 810 milioane (de cinci ori forţa de muncă americană).

   6.   96% dintre muncitorii chinezi sunt activi, în timp ce 23,1 milioane de muncitori americani nu-şi găsesc un loc de muncă.

7.   În domeniul investiţiilor diferenţele sunt şi mai frapante:

–   Schimburile comerciale zilnice estimate pentru pieţele chineze sunt de 6.000 de miliarde, fiind în continuă creştere.
–  China a înregistrat cel mai mare flux de investiţii dintre toate ţările lumii, depăşind astfel SUA ca destinaţie favorită pentru fluxurile de numerar.
–   China este cel mai important jucător mondial pe piaţa minelor, cel mai mare fabricant de automobile, cea mai mare industrie şi cel mai mare exportator din lume.

 

  • Aspiratorul de aur

Iar lista acestor argumente ar putea continua conturând şi mai flagrant faptul că China este o ţară în creştere, în timp ce SUA stagnează. Consecinţa directă a acestui adevăr o constituie eroziune continuă a monedei americane, care se reflectă mai ales în valoarea preţului aurului.

Asta poate explica tendinţa de creştere continuă a acestuia înregistrată în ultimii 10 ani. Aceasta poate avea ca şi consecinţă directă sfârşitul dolarului. O afirmaţie care poate şoca, dar care are la bază războiul de guerilă demarat de ceva vreme de China împotriva monedei americane.

Strategia în sine este simplă şi se bazează pe controlul rezervelor mondiale de aur fizic. Dacă analizăm graficele următoare care au la bază datele furnizate de World Gold Council, se poate observa că în perioadele în care preţul aurului a înregistrat corecţii importante (chiar dacă s-a menţinut pe un trend ascendent), China a fost cumpărător net de aur fizic.

 

Permanent Pekin-ul a achiziţionat aur fizic, încercând să profite de variaţiile preţului aurului vânzând mult mai puţin decât SUA, astfel încât curba rezervelor de aur nu a trecut decât de două ori în zona negativă, faţă de cazul SUA, care a înregistrat numeroase perioade în care s-a poziţionat în postura de vânzător de aur. Cu toate acestea, la finele primului trimestru al anului 2013, rezerva totală de aur a Chinei a fost evaluată la peste 54,1 trilioane de $, în timp ce cea a SUA este apreciată la aproximativ 417,9 trilioane $.

Mai mult, în ciuda eforturilor susţinute ale executivului de la Pekin de a cumpăra aur fizic, din 2000 şi până acum rezerva totală de aur a crescut de aproape 3 ori, ajungînd la 1.054,9 tone, în timp ce a SUA s-a menţinut aproximativ constantă în jurul a 8.133,5 tone. Asta ar trebui să invalideze scenariul de la care am plecat, dar trebuie subliniat faptul că rezervele totale (aur plus monedă sau obligaţiuni) sunt de 7 ori mai mari decât cele ale SUA, ajungând la valoarea de peste 3,515 trilioane $, faţă de cele 553 miliarde $ ale SUA. Dacă la aceasta se adaugă faptul că Pekin-ul are la dispoziţie devize în valoare de 3,416 trilioane $, situaţia se schimbă radical.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.