MJ iniţiază proiect de lege privind procedura comunicării de acte judiciare şi extrajudiciare în străinătate şi de comisie rogatorie

0

Ministerul Justiţiei (MJ) iniţiază un proiect de lege care cuprinde norme prin care îi sunt stabilite, cu claritate, atribuţiile, în calitate de autoritate centrală, în domeniile de asistenţă judiciară, cu preponderenţă, în efectuarea procedurii comunicării de acte judiciare şi extrajudiciare în străinătate, la solicitarea autorităţilor române, şi de comisie rogatorie pentru obţinerea unor probe.

 MJ a pus joi în dezbatere publică proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii 189/2003 privind asistenţa judiciară internaţională în materie civilă şi comercială.

În nota de fundamentare se arată că legea a reprezentat o etapă importantă pentru integrarea României în spaţiul de libertate, securitate şi de justiţie al Uniunii Europene, având ca obiectiv stabilirea şi delimitarea atribuţiilor conferite MJ, în calitate de autoritate centrală, de atribuţiile autorităţilor judiciare cu rol în aplicarea acesteia şi în raport de dispoziţiile instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte, precum şi stabilirea unor norme care să reglementeze modalităţile de realizare a formelor de asistenţă judiciară internaţională cu statele terţe, care nu sunt parte la convenţii/tratate bilaterale/internaţionale în această materie.

Autorului proiectului precizează că evoluţia permanentă a acquis-ului comunitar în acest domeniu, precum şi constatarea existenţei unor disfuncţionalităţi în aplicarea legii justifică necesitatea modificării şi completării reglementărilor existente.

De asemenea, se spune că intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă a determinat o reanalizare a cadrului normativ stabilit prin Legea 189/2003 în vederea eliminării unor posibile norme contradictorii sau a unei duble reglementări privind procedura comunicării/notificării actelor judiciare, precum şi a obţinerii de probe prin comisii rogatorii, în litigiile cu element de extraneitate.

MJ susţine că, în scopul evitării unor disfuncţionalităţi şi a a unor interpretări diferite la nivelul instanţelor, în proiect au fost incluse norme care reglementează ‘controlul de regularitate internaţională’ a cererii de asistenţă judiciară formulate de autorităţile române, având ca obiect comunicarea de acte judiciare şi extrajudiciare în străinătate, precum şi a celei de comisie rogatorie având ca obiect obţinerea unor probe (art.51 şi art.17 alin.3), precum şi efectele acestuia.

„În cazul în care o cerere de asistenţă judiciară internaţională nu îndeplineşte condiţiile impuse de dreptul convenţional internaţional, aceasta va fi restituită autorităţii solicitante. Ulterior transmiterii cererii de asistenţă judiciară în străinătate, procedura de soluţionare a acesteia de către autorităţile judiciare străine, precum şi termenul (durata) de îndeplinire a procedurii propriu -zise, sunt reglementate de dreptul intern al fiecărui stat. În situaţiile în care procedura de îndeplinire a comunicării actelor în străinătate, precum şi a celor de obţinere de probe prin comisii rogatorii din străinătate nu se efectuează în termenul solicitat de autorităţile române, aceste impedimente nu pot fi imputate MJ, în calitate de autoritate centrală transmiţătoare şi nu pot fi asimilate unor fapte/omisiuni care să atragă aplicarea unor sancţiuni pecuniare personalului acestuia”, se spune în document.

Pentru a clarifica rolul şi mai ales, pentru a delimita atribuţiile Ministerului Justiţiei de obligaţiile autorităţilor române solicitante, în aceste situaţii, în proiectul de lege au fost incluse norme care definesc procedura de ‘deblocare a cererii de asistenţă judiciară’ .

Iniţiatorul actului normativ menţionează că în situaţia în care partea română nu primeşte rezultatul cererii înaintea termenului indicat în cerere, care trebuie să fie unul rezonabil, poate solicita MJ să întreprindă demersuri pe lângă autoritatea străină solicitată în vederea deblocării soluţionării cererii de asistenţă judiciară.

„Pentru uniformizarea practicii judiciare şi ţinând cont de legislaţia similară a altor state în materie, în norma prevăzută la art.71 alin.(3) s-a statuat faptul că MJ va întreprinde demersurile de deblocare a cererii, numai la solicitarea expresă a autorităţii române solicitante. Această normă vine în sprijinul autorităţilor solicitante române, instituind pentru MJ, în calitate de autoritate centrală, atribuţia de a interveni în soluţionarea cererilor de asistenţă judiciară care întâmpină dificultăţi.(…) Ca regulă, cererile de asistenţă judiciară având ca obiect comunicarea unor acte judiciare unor acte unor persoane fizice/juridice cu reşedinţa/sediul în străinătate, sunt formulate de instanţe judecătoreşti române, în calitate de autoritate solicitantă şi sunt necesare soluţionării unui litigiu cu element de extraneitate. Cu titlu de excepţie, în cazul comunicărilor actelor extrajudiciare, cererile de asistenţă judiciară sunt formulate de notari publici sau executori judecătoreşti, acestora revenindu-le, în acest caz, calitatea de autoritate solicitantă”, se arată în proiect.

Prin proiect se abrogă dispoziţiile Capitolului V ‘Accesul la justiţie al străinului’ pentru evitarea unei duble reglementări.

De asemenea, se aduc modificări şi completări Capitolului V – Dispoziţii privind asistenţa judiciară dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene, determinate, pe de o parte, de reflectarea evoluţiei legislaţiei adoptată la nivelul UE în domeniul cooperării judiciare în materie civilă şi comercială iar, pe de altă parte, de necesitatea adoptării unor reglementări privind acoperirea costurilor ocazionate de îndeplinirea procedurii de comunicare a cererilor de asistenţă judiciară în unele state membre precum Franţa, Luxemburg, Grecia.

Ministerul arată că, totodată, statelor membre li se oferă libertatea de a alege între mai multe modalităţi de transmitere a actelor judiciare şi extrajudiciare şi anume: direct, pe cale poştală ori pe cale consulară sau diplomatică, fie prin intermediul unor funcţionari judiciari sau a altor persoane competente (cu plata unor taxe unice şi fixe).

MJ mai precizează că aplicarea dispoziţiilor cuprinse în proiect se va realiza cu încadrarea în bugetele aprobate instituţiilor cu atribuţii în implementarea acestora.(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.