Alba: DJ 750, spre Gheţarul de la Scărişoara, finalizat până în vara anului viitor

0

Drumul judeţean 750, care face legătura între DN75 şi Gheţarul de la Scărişoara, cel mai important obiectiv turistic natural din Alba, vizitat anual de mii de turişti români şi străini, va fi finalizat până în vara anului 2014, susţin autorităţile judeţene.

Accesul spre Gheţarul de la Scărişoara, aflat în Parcul Natural Apuseni, este posibil pe trei variante, din care două drumuri comunale şi forestiere, ambele prin cătunul Mununa, unul fiind reabilitat prin fonduri europene. Varianta cea mai căutată de turişti este pe DJ 750, extrem de degradat până în urmă cu câţiva ani, a cărei consolidare a început în urmă cu câţiva ani.

Directorul Direcţiei Tehnice din cadrul Consiliului Judeţean (CJ) Alba, Dan Popescu, a declarat, că DJ 750 Gârda de Sus-Ordâncuşa-Gheţari, în lungime de 18 kilometri, va fi finalizat sută la sută până în august anul viitor.

”Am reabilitat drumul, este făcut, mai trebuie lucrat la poduri şi podeţe, plus ceva lucrări de şanţuri, rigole şi acostamente’, a spus Dan Popescu, care a adăugat că valoarea lucrărilor efectuate în acest an este de circa 1,5 milioane de lei, sumă asemănătoare cu cea care va fi investită anul viitor.

Iniţial, proiectul prevedea asfaltarea drumului până în gura peşterii, variantă la care s-a renunţat, urmând ca pe ultimii 100-200 de metri, unde există o cărare pietonală, să fie amenajate locuri de belvedere, a menţionat reprezentantul CJ Alba.

Dan Popescu a adăugat că există discuţii cu Parcul Natural Apuseni pentru întocmirea unui studiu de fezabilitate, poate chiar şi de execuţie, a unui sistem de management al vizitatorilor. ‘Avem de reabilitat acolo, şi e absolut necesar, accesul efectiv în Gheţar. Accesul este destul de dificil, pe scări’, a declarat Popescu. El a spus că se are în vedere amenajarea unei platforme, prin intermediul căreia şi persoanele cu dizabilităţi să aibă posibilitatea de a vizita peştera.

De asemenea, sistemul de informare trebuie îmbunătăţit, a conchis acesta.

Gheţarul este vizitat anual, cu deosebire din mai până în septembrie, de circa 10.000 de turişti. Electrificată în urmă cu peste un deceniu, peştera beneficiază de anul trecut de iluminare cu leduri.

Primele menţionări despre Gheţarul Scărişoara ca obiectiv turistic au fost făcute în 1847 şi 1857, unde se menţionează echiparea cu scări de lemn a avenului de intrare în gheţar. Acest lucru dovedeşte că gheţarul era cunoscut şi explorat de moţi, care utilizau gheaţa şi apa din această zonă secetoasă cu mult timp înaintea primilor vizitatori.

Primele observaţii ştiinţifice în legătură cu această peşteră au fost publicate în 1861 de geologul Karl Peters. Prima hartă a peşterii a fost publicată de geograful Adolf Schmidl, în 1863. Primul studiu monografic a fost publicat în 1927 de Emil Racoviţă, cercetătorul român care a întemeiat, în 1907, biospeologia ca ştiinţă.

Peştera are trei intrări şi se află la o altitudine de 1.165 de metri faţă de nivelul mării. Are o lungime de peste 700 de metri şi o diferenţă de nivel de 105 metri.

Traseul turistic este format dintr-un aven (puţ vertical) adânc de peste 50 de metri şi un diametru de 50 de metri, echipat cu scări metalice. La baza acestei coborâri se află ”Sala Mare”, al cărei planşeu este ocupat de un bloc de gheaţă cu un volum de peste 100.000 de metri cubi, ce are o grosime maximă de 36 de metri, şi ale cărui straturi de la bază au între 2.000 şi 3.500 de ani vechime.

Parcursul turistic de pe blocul de gheaţă se face pe podeţe de lemn. Din capătul nord-vestic al „Sălii Mari”, de pe un balcon al Sălii ”Biserica”, se pot admira cele peste 100 de formaţiuni stalagmitice perene de gheaţă.

Din ”Sala Mare”, între blocul de gheaţă şi peretele de calcar, se formează deschideri verticale numite rimae, precum şi cele două rezervaţii ştiinţifice, ”Rezervaţia Mare” şi ”Rezervaţia Mică”, în care se poate intra numai pentru scopuri ştiinţifice, cu autorizaţie de la Institutul de Speologie ”Emil Racoviţă”.

Gheţarul de la Scărişoara adăposteşte cel mai mare depozit de gheaţă fosil din România, format în urmă cu peste trei milenii şi jumătate.

Blocul de gheaţă de la Scărişoara are, potrivit unor sondaje efectuate cu ajutorul unui radar pentru a se vedea care este structura gheţii în profunzime, grosimi între 11 şi 36 de metri.

În gheţar trăiesc lilieci, gândăcei de doi-trei milimetri, numiţi Pholeuon prozerpinae glaciale, iar din sedimentul ”Rezervaţiei Mari” a fost dezgropat un schelet de Rupicapra (strămoşul caprei).(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.