Rectificarea bugetară a fost una prudentă şi realistă, spune Liviu Voinea

0

Rectificarea bugetară a fost una prudentă şi realistă şi a luat în calcul ce s-a întâmplat în prima jumătate a anului, a declarat marţi seară, la Realitatea TV, ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea.

„Veniturile bugetare nu s-au situat în primul semestru la nivelul celor programate. Din acest motiv, rectificarea bugetară pune cărţile pe masă şi spune da, dăm în jos veniturile, la nivelul celor realizate efectiv în prima jumătate a anului, tocmai pentru a nu sta cu nişte venituri nerealizate, dar trecute acolo, în buget, ceea ce ar fi crescut riscul unui deficit mai mare. Din acest motiv, rectificarea este un mijloc de prudenţă bugetară. Tai de pe partea de venituri nerealizate şi tai, de asemenea, de pe partea de cheltuieli, acolo unde ele nu s-au făcut. A ţine în buget nişte bani, pe anumite capitole unde nu s-a cheltuit suficient în prima jumătate a anului e ca şi cum ai ţine rezerve prea mari de bani necheltuiţi în economie, care nu au cum să se întoarcă. Rectificarea bugetară a fost una prudentă şi realistă, a luat în calcul exact ce s-a întâmplat până în prezent’, a explicat Voinea.

Acesta a precizat că rectificarea a fost aprobată de partenerii internaţionali.

‘Toate liniile de cheltuieli şi venituri, inclusiv deficitul, au fost agreate de FMI şi Uniunea Europeană şi ne încadrăm în ţintele stabilite anterior(…). Negocierile cu partenerii internaţionali durează de două săptămâni. Sâmbătă acestea s-au încheiat târziu în noapte, au continuat duminică şi luni şi noi am putut face publică rectificarea şi să o punem în dezbatere luni după-amiază, când s-au finalizat şi ultimele discuţii pe marginea acestei teme. Am avut acordul lor pentru a face această rectificare. Ei fiind încă în România, nici nu s-ar fi putut pune problema să luăm astfel de măsuri, rectificarea şi pachetul fiscal, fără acordul lor’, a precizat ministrul delegat pentru buget.

Întrebat de ce era nevoie de acordul instituţiilor internaţionale, în condiţiile în care noul acord nu a fost încă încheiat, Liviu Voinea a menţionat că România ar fi rămas oricum într-un mecanism de monitorizare.

„Noi am fi rămas într-un mecanism de monitorizare şi dacă nu am fi avut acordul cu Fondul. Din partea Comisiei Europene am fi intrat într-un mecanism de monitorizare post program, care poate dura până la 5 ani, în baza programului precedent. De asemenea, toate statele membre ale UE, şi cele cu program şi cele fără program (România azi, în iulie, e fără program, dar până recent a fost ţară cu program şi va fi ţară cu program) trebuie să respecte semestrul european. Este o nouă procedură care a devenit obligatorie în acest an şi care presupune aprobarea de către Bruxelles a bugetelor tuturor ţărilor membre. Pentru prima oară, România va trimite bugetul la Bruxelles la mijlocul lui octombrie şi ar fi făcut acest lucru şi dacă avea şi dacă nu avea program. Deci România, cu sau fără program cu FMI şi Comisia Europeană, ca toate ţările membre, având în vedere că s-a angajat pe o cale de consolidare fiscală, trebuia să obţină acordul pentru măsuri de natură fiscal-bugetară”, a spus Voinea.

Guvernul a aprobat marţi, în ultima şedinţă înainte de vacanţă, rectificarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale pe anul în curs.

Potrivit proiectului de Ordonanţă cu privire la rectificare, veniturile bugetului de stat pe anul 2013 se diminuează, pe sold, cu 1,909 miliarde lei (-0,3% din Produsul Intern Brut), iar cheltuielile bugetului de stat pe anul cu suma de 704,7 milioane lei (-0,11% din PIB).

Au fost diminuate încasările din impozit pe profit – 852 milioane lei ( -0,13% din PIB), alte impozite pe profit, venit şi câştiguri din capital de la persoane juridice – 214 milioane lei, taxa pe valoarea adăugată – 786,3 milioane lei (-0,12% din PIB), accize – 460 milioane lei (-0,07% din PIB), sumele primite de la UE în contul plăţilor efectuate – 40 milioane lei.

Principalele venituri ale bugetului de stat care se majorează în urma rectificării bugetare sunt taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi – plus 413 milioane lei (0,06% din PIB), alte impozite şi taxe fiscale – 30 milioane lei.

La reducerea cheltuielilor bugetului de stat a fost avută în vedere şi eliminarea blocajului sumelor reţinute de 10% din bugetul aprobat, în conformitate cu prevederile din Legea privind finanţele publice nr.500/2002, la toţi ordonatorii principali de credite.

Cheltuielile de personal cresc cu 61,1 milioane lei, cheltuielile cu bunuri şi servicii cresc cu 27,2 milioane lei, cheltuielile cu dobânzi se diminuează cu 10,1 milioane lei, subvenţiile se diminuează cu 2,2 milioane lei, transferurile între unităţi ale administraţiei publice se majorează cu 13 milioane lei, alte transferuri se diminuează cu 289,1 milioane lei (-0,04% din Produsul Intern Brut).

Cheltuielile cu proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare se diminuează cu 857,2 milioane lei (-0,13% din Produsul Intern Brut), cheltuielile cu asistenţa socială se diminuează cu 90,6 milioane lei, alte cheltuieli se diminuează cu 28,4 milioane lei, fondurile de rezervă se majorează cu 82 milioane lei, cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă cresc cu 234,9 milioane lei, cheltuielile de capital cresc cu 155,9 milioane lei.(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.