Herneacova – de la conacul contelui Ambrozy, la un modern complex turistic

0

Trecând dealurile domoale ale Recaşului, spre nord, acolo unde privirea se pierde în viile ce-şi leagănă făloase poalele verzi ce aşteaptă să-şi dea rodul rubiniu, se deschide un drum îngrijit care duce spre Herneacova, un sat adunat, ai cărui locuitori vor avea producţie bogată de răchie, după cum prevestesc crengile încărcate şi aplecate până la pământ de rodul bogat de prune.

Satul dăinuie de la începutul anilor 1300, fiind botezat de stăpânii acelor vremuri Aranyasa, iar pe hărţile contelui de Mercy din 1761 comunitatea apare cu numele Hernyakovo. La începutul veacului al XIX-lea, întreaga localitate Herneacova a fost cumpărată de la Erariu (Fisc) de către familia Bydeskuthy, care a colonizat în zonă unguri şi slovaci de rit romano-catolic, veniţi din Hanusfalva.

Conţii au ridicat aici un conac pe măsura titlul nobiliar pe care-l aveau, iar prin 1915 o ramură a familiei nobiliare Jakabffy (cea de Kupa) a cumpărat de la familia conţilor Ambrozy de Seden, cu care era înrudită, conacul şi domeniul de la Herneacova. Familia a îngrijit conacul din Herneacova până la naţionalizare, transformându-l într-o reşedinţă nobiliara deosebită.

Nu departe de ruinele conacului s-a dezvoltat în ultimii 3, 4 ani modernul Complex turistic Herneacova unde unde orice turist se simte bine, pentru că natura a fost transformată de proprietarul domeniului într-un mic paradis: un imens lac, cu 7 hectare de luciu de apă, o bază de echitaţie, rute turistice cu teren accidentat, foarte apreciate de turiştii străini care preferă cursele moto de senzaţii tari. Oaza de linişte este căutată şi de pescarii pe care-i aşteaptă lacul cu aproape 20 de tone de crap şi şalău, gata să muşte momeala din vârful firului întins.

‘La început am avut ideea de a transforma acest loc într-o zonă turistică, de agrement, care să fie vizitată de turişti şi să se transforme într-o afacere. Am avut proiecte cu Universitatea Krems din Austria, dar a venit criza din 2008. După aceea, am dus-o din criză în criză, iar proiectele nu au mai putut continua în ritmul în care doream. Eram într-o discuţie să aducem investitori din afară, cu care să dezvoltăm zona, voiam să facem şi o şcoală de 3 ani care să pregătească tinerii dornici să lucreze în alimentaţie publică şi care să obţină diplome pe care să le dăm împreună cu Universitatea din Austria şi care să fie valabile şi pe plan internaţional. Era vorba despre un aqualand şi despre un centru de afaceri de 5 stele. Acest proiect îl mai am, este unul foarte mare, care depăşeşte 50 de milioane de euro’, a declarat pentru AGERPRES Georgică Cornu, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş, proprietarul Complexului turistic şi de agrement Herneacova.

Încrezători şi dotaţi cu multă răbdare, pescarii îşi aruncă firul în apă în zorii zilei, când crepuscularul dintre dealuri încă mai îmbie la somn, apoi se aşează pe scaun şi măsoară cu privirea apa din care răsar săgeţi argintii. Pe malurile amenajate sunt zeci de pescari. Fiecare dintre ei, în parte, jură că săptămâna trecută a prins un crap ‘uite-atât de mare’, pe care l-a scos anevoie din apă. Fie că sunt răutăcioşi, fie că ştiu că şi ei că prind crapi cel puţin ‘la fel de mari’, pescarii-l privesc pe ‘norocosul’ de-acum şapte zile cu mult scepticism. Nimeni nu e supărat, pentru că fiecare adună în găletuşă cel puţin 2-3 peşti în câteva ceasuri.

Pentru cei care nu sunt pasionaţi de undiţă, este deschisă Baza de echitaţie Herneacova, unde zeci de cai de rasă aşteaptă să-şi mângâie coama în vânt şi să poarte călăreţii când la trap, când la galop.

Copiii nu se pot plictisi aici; au la dispoziţie imense poiene însorite sau umbroase, alei amenajate pentru plimbări cu bicicleta, curse cu ATV sau plimbări cu poneiul, dar pot vedea şi ferma de sturioni în care Cornu a investit 6 milioane de euro.

„Toată zona de agrement este electrificată. Nu avem locuri de cazare. Nu au venit mai muţi investitori şi nu este normal ca un singur investitor să le facă pe toate, pentru că sunt foarte mulţi bani. La un moment dat, la nivelul firmelor pe care le-am avut, am avut posibilitatea să facem şi spaţii de cazare şi să continuăm, numai că neîncasând creanţe pe proiecte (europene, n.r.) şi lucrări executate, în principal de la entităţi aparţinând statului român, am fost obligaţi să ne declarăm insolvenţa şi astfel, proiectele noastre au fost blocate. Sperăm într-o relansare, să reuşim pe o parte din firme să putem propune un plan de reorganizare cu care să mergem înainte şi cu care să continuăm ceea ce am început aici”, a adăugat Cornu.

Omul de afaceri a transformat Complexul turistic Herneacova şi într-un loc pentru manifestări culturale şi sportive. Aici a fost organizată, recent, cea de-a II-a ediţie a Cupei Herneacova la călărie, împreună cu Federaţia Ecvestră Română, a mai fost organizată şi Cupa Presei la Pescuit, iar la finele lunii va avea loc ce-a de-a II-a ediţie a Taberei de Creaţie la care sunt aşteptaţi pictori din toată ţara, care pentru o săptămână vor frământa culorile şi uleiul, transformându-le în opere de artă.

Herneacova a intrat acum şi în atenţia autorităţilor timişene, care vor să o includă într-un circuit turistic mai larg, ce va lega trasee din partea de est a judeţului, de la Cramele Recaş până la mănăstirile multiseculare din lemn din zona Făgetului şi a peşterilor de la Româneşti. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.