Ce determină firmele germane să activeze în România

0

Costurile şi productivitatea se află într-un raport bun pe piaţa locală a muncii, ceea ce oferă firmelor germane un motiv de a fi active în România, dar există însă mult de recuperat în domeniul formării profesionale, se arată în Raportul de Conjunctură 2013 al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România).

Una dintre preocupările potenţialilor investitori, dar şi pentru firmele germane deja prezente în România, este de câţiva ani disponibilitatea forţei de muncă calificate şi, legat de aceasta, formarea profesională. După 1989, România nu a investit aproape deloc în formarea profesională, iar investitorii germani au atras adeseori atenţia că sistemul românesc de învăţământ are o mare lacună prin lipsa sistemului formare profesională la nivelul preuniversitar, semnalează AHK.

Prin Ordonanţa nr. 3168/2012 pentru aprobarea metodologiei de organizare şi funcţionare a învăţământului profesional de doi ani s-a creat o bază legală pe care se poate construi mai departe. Este vorba despre formarea profesională orientată spre practică, pentru a corespunde cererii de pe piaţa locală în strânsă colaborare cu mediul economic şi cu instituţiile statului. Scopul este de a sigura disponibilitatea forţei de muncă calificate şi, în acelaşi timp, de a oferi tinerilor o perspectivă mai bună pe piaţa muncii.

România îşi poate asigura, prin construirea unui asemenea sistem, un avantaj ca amplasament investiţional, astfel ca firmele să aibă la dispoziţie personal bine calificat’, se arată în Raportul de Conjunctură 2013 al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană

Potrivit Raportului, mai sunt multe de făcut, mai ales în ceea ce priveşte infrastructura, sistemul de impozitare, accesul la fonduri structurale, sistemul de învăţământ, transparenţa la licitaţiile publice, predictibilitatea, corupţia.

Astfel, 27% dintre companiile germane chestionate sunt foarte nemulţumite de accesul la finanţare (în 2012, ponderea acestora era de 19%). În legătură cu infrastructura, 52% din respondenţii la chestionarul AHK România s-au declarat foarte nemulţumiţi (în 2012: 32%).

Gradul de mulţumire al companiilor germane a înregistrat un regres şi referitor la transparenţa licitaţiilor publice, predictibilitatea politicilor economice, corupţie, stabilitate socială şi politică.

„Majoritatea firmelor germane prezente în România ar alege tot România ca amplasament investiţional, ţara noastră rămâne deci atractivă pentru firmele germane. Dar mai sunt multe de făcut, pentru a face acest amplasament investiţional şi mai atractiv, pentru că, în cazul mai multor factori, evaluarea ţării, mai ales în comparaţie cu celelalte state din Europa Centrală şi de Est, evoluţia nu a fost mulţumitoare. Sperăm ca actualul Guvern, care deţine majoritatea parlamentară, să rezolve provocările în mod pragmatic, durabil şi consecvent’, a declarat directorul general al AHK România, Sebastian Metz.

Referindu-se la amplasamentul investiţional, 83% dintre cei chestionaţi au afirmat că ar opta din nou pentru România, dar cu un an în urmă cei care ar fi făcut aceeaşi alegere aveau o pondere de 89%.

„Acest lucru arată că, în ciuda unor probleme, aşteptările oamenilor de afaceri sunt îndeplinite, astfel că angajamentul lor în România este de succes şi merită”, a comentat Sebastian Metz.

Aşteptările companiilor pentru anul în curs sunt în majoritate pozitive. Chiar dacă numărul celor care apreciază situaţia lor ca fiind bună a scăzut faţă de anul trecut (2013: 36%, 2012: 42%), jumătate dintre companii estimează că situaţia în 2013 se va îmbunătăţi (2012: 46%).

Peste o treime dintre cei chestionaţi doresc să investească mai mult şi să angajeze personal, doar 14% se gândesc la o reducere de personal, ceea ce dovedeşte că investitorii germani vor contribui la realizarea de investiţii şi crearea de locuri de muncă.

În ceea ce priveşte perspectivele fiecărei branşe pentru 2013, circa 30% se aşteaptă la o îmbunătăţire a situaţiei, doar 19% văd o înrăutăţire a situaţiei din branşa lor. Anul trecut doar 17% dintre cei intervievaţi au fost de părere că situaţia din branşa lor se va îmbunătăţi, în timp ce 15% considerau că situaţia se va înrăutăţi.

Cele mai multe firme (52%) doresc introducerea monedei euro în România, dar ponderea acestora a scăzut mult faţă de anii trecuţi. În 2009 peste 80% dintre firmele participante la chestionar vedeau necesară trecerea la moneda unică europeană.

Cel mai atractiv amplasament investiţional din regiunea Europa Centrală şi de Est este, conform, chestionarului de conjunctură din acest an, Polonia, care a surclasat Cehia, lider al clasamentului din 2006 încoace. Pentru România, firmele au dat răspunsuri cu precădere critice, uneori chiar foarte critice, dar investitorii germani nu ar renunţa la acest amplasament investiţional. România a coborât un loc în ochii investitorilor faţă de anul trecut, aflându-se în prezent pe locul 11 din 20 de ţări participante la chestionar.

Chestionarul de conjunctură a fost efectuat pentru a opta oară de către Camerele de Comerţ bilaterale din 16 ţări din ECE şi furnizează informaţii complete pentru potenţiali investitori, dar şi pentru politicile economice.

Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană a chestionat 153 de firme, iar răspunsurile oferă o privire de ansamblu generală despre experienţele şi aşteptările firmelor germane în România. Majoritatea firmelor chestionate provine din servicii (43%) şi industria prelucrătoare (23%), urmate de comerţ (20%), construcţii (10%), alimentarea cu energie şi apă (4%).

Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană, înfiinţată în septembrie 2002, numără în prezent circa 530 de firme membre şi este cea mai mare cameră de comerţ bilaterală din România. AHK România susţine firmele germane la intrarea lor pe piaţa românească şi, în egală măsură, este partener pentru companiile româneşti interesate de piaţa germană.(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.