Surprize, surprize made in BNR: leul, încotro?

0

– Decizia surprinzătoare a BNR de reducere a dobânzii de referinţă la un nivel istoric coroborată cu discursul guvernatorului Mugur Isărescu a făcut să tresare piaţa valutară, leul pierzând rapid teren în faţa monedei unice internaţionale. Să fie acesta începutul unui nou trend descendent pentru moneda naţională?

 Dănuţ Dudu

Deşi au existat speculaţii referitoare la faptul că BNR intervine în piaţa valutară pentru a controla cursul de schimb, până la ultima intervenţie a guvernatorului Mugur Isărescu din 7 august nu există o recunoaştere oficială a acestui lucru.

Recunoaşterea oficială care a venit din partea lui Mugur Isărescu în cadrul conferinţei de presă în care a fost prezentat Raportul BNR asupra inflaţiei, Guvernatorul BNR a recunoscut că instituţia pe care o reprezintă a limitat variaţiile de curs valutar determinate de intrările şi ieşirile de capital din România, întrucât dacă ar fi permis cursului o libertate totală acesta ar fi ajuns la valori cuprinse între 4 şi 5 lei/euro.

Mai mult, acesta a detaliat şi mecanismul de lucru care se bazează pe trei piloni: controlul cursului valutar, utilizarea rezervei valutare pentru cumpărări şi vânzări de valută, dar şi admiterea unei variaţii a dobânzilor pe piaţa monetară.

Motivaţia activităţii intense a BNR pe piaţa valutară rezidă din comparaţia făcută de Mugur Isărescu între volatilităţile fluxurilor de capital cu un tsunami, care nu se observă când marea este adâncă, „dar la mal valul devine devastator”.

„Din această cauză – şi nu fac decât să mă repet – noi (BNR – n.n.) am avut o combinaţie de politică monetară care n-a fost deloc ortodoxă, adică având în vedere amploarea acestor intrări-ieşiri de capitaluri pe care n-ai cum să le controlezi, am acţionat cu toţi cei trei factori sau cele trei tampoane în acelaşi timp: am lăsat şi cursul să aibă o anumită variabilitate, flexibilitate, dar nu foarte mare pentru că, dacă am fi lăsat un curs total liber, probabil că mişcarea lui s-ar fi dus între 4 şi 5 lei/euro ca să atenueze aceste intrări şi ieşiri de capital. Şi ştim care este sensibilitatea şi a publicului şi a întreprinderilor legată de evoluţia cursului de schimb şi, în consecinţă, am căutat să limităm mişcările de curs care ar fi fost determinate de aceste intrări-ieşiri de capitaluri„.

Preţul acestui control l-a reprezentat o variaţie sensibilă a rezervei valutare a BNR utilizate pentru absorbţia şocurilor provocate de intrările şi ieşire de capital de pe piaţa românească. Numai că aceasta a implicat discuţii destul de aprinse atât în interiorul BNR, cât şi între reprezentanţii acestei instituţii şi cei ai FMI.

 

  • Euro doborât de o eventuală politica de relaxare monetară?

 

Ceea ce însă a evitat să detalieze Mugur Isărescu a fost modul în care BNR vizează să controleze moneda naţională folosind pârghia dobânzii de referinţă. Cu alte cuvinte, în ce măsură BNR este dispusă să meargă pe spinoasa cărare a politicilor monetare relaxate, promovate de BCE şi FED, scăzând dobânda de referinţă până la un nivel care să permită relansarea economiei.

Numai că o astfel de măsură ar implica un sistem bancar solid şi o stabilitate economică garantată printr-un sistem legislativ şi fiscal coerent şi, mai ales, predictibil.

Până acum, s-a văzut că măsurile de relaxare monetară aplicate de băncile centrale nu au avut peste tot aceeaşi eficienţă (deocamdată, singura zonă în care aceasta începe să-şi arate roadele fiind economia americană).

Mai mult, prelungirea programelor de acest tip pe ambele maluri ale Atlanticului subliniază că astfel de politici sunt doar paleative dacă economia reală nu poate răspunde la impulsuri de acest gen. Şi dacă ne gândim că aici vorbim de economia SUA şi cea a UE, greu de crezut că o astfel de politică poate da roade într-o Românie care se transformă, pe zi ce trece, într-o piaţa de consum pentru producţia occidentală.

Revenind la piaţa monetară s-a dovedit că deciziile sau declaraţiile reprezentanţilor BNR afectează sensibil cursul de schimb. Să luăm în discuţie doar agresivitatea deprecierii monedei naţionale din 7 august, după ce BNR a surprins analiştii coborând, pe 5 august, rata dobânzii de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, prima decizie de acest fel în ultimii trei ani.

Dacă pe 6 august deprecierea leului nu a fost semnificativă, piaţa închizând şedinţa la valoarea de 4,3963 lei pentru 1 euro, pe 7 august, pe fondul declaraţiilor guvernatorului BNR care confirmă intenţia BNR să aducă nivelul dobânzilor la credite în lei la cel al creditelor în euro, jucătorii au intrat agresiv în piaţă, devalorizând leul până la 4,4367 lei/euro.

Dacă aceasta era situaţia pe piaţa Forex, cursul oficial euro-leu din 6 august a fost de 4,4304 lei/euro, pe 7 august, euro a început şedinţa de tranzacţionare la nivelul de 4,4063 lei, urcând rapid până la 4,4185 lei.

După o uşoară depreciere, care a adus moneda europeană la 4,4146 lei, aceasta a început un nou avans, depăşind 4,43 lei, în mai puţin de două ore pentru că până la finalul şedinţei cursul să se stabilizeze la 4,4304 lei/euro.

Tendinţa depreciativă a continuat şi în şedinţa din 8 august, în urma căreia valoarea oficială a cursului a fost stabilită la 4,4399 lei/euro. Pe piaţa Forex, însă, maximul atins a fost de 4,4575 lei/euro, iar, până în jurul orei 20, valoarea se situa la 4,4333 lei/euro.

 

  • Leul, încotro?

 

În aceste condiţii, fiecare român îşi pune întrebarea la ce trebuie să se aştepte în continuare în ceea ce priveşte evoluţia cursului de referinţă a perechii valutare EURRON. Lăsând deoparte influenţele macro sau microeconomice, în cele ce urmează vom face apel la elemente de analiză tehnică. Pentru aceasta vom lua în calcul atât evoluţia cursului pe un grafic lunar, cât şi cel referitor la evoluţia zilnică a parităţii EURRON.

Pe primul grafic de tip Ichimoku, am marcat momentul în care linia Chikou Span intersectează de jos în sus linia preţului, semnal extrem de puternic care indică tendinţa de depreciere a monedei naţionale în perioada următoare.

Cu toate acestea, aplicând o proiecţie Fibonacci se vede în graficul al doilea că preţul a ajuns la pragul de 50% pe care nu a reuşit să-l depăşească decât cu puţin în momentul atingerii maximului istoric de 4,6483 lei, după care a intrat într-o uşoară corecţie. Dacă coroborăm cele două grafice se poate concluziona că cel puţin pe termen relativ scurt paritatea EURRON se va îndrepta din nou către maximul anterior menţionat. Evoluţie care presupune străpungerea rezistenţei de la 4,53 şi care ar implica un scenariu în urma căruia euro se poate îndrepta către 4,86 lei.

Pentru validarea scenariului am apelat la graficele referitoare la evoluţia zilnică a cursului de referinţă.

Dacă până acum, la finalul trimestrului III al anului trecut, preţul s-a mişcat într-un canal de trend ascendent, în ultimul trimestru al lui 2012 şi primul din acest an, trendul s-a inversat, leul cunoscând o apreciere până la 4,2993 lei/euro.

Ulterior acesta a reintrat pe un trend ascendent marcat prin formaţiunea Pitchfork marcată cu linie continuă verde. În aceste condiţii, teoretic, ţinând cont şi de intersecţiile mediilor mobile (graficul de jos), paritatea EURRON ar trebui să “urce” cel puţin până linia mediană.

O detaliere a graficului folosind atât proiecţii cât şi arcuri Fibonacci ne permite să creionăm două scenarii:

–          Scenariul pesimist (marcat pe grafic prin dreptunghiurile portocalii) şi în care euro atinge valoarea de 4,5 lei (dacă trece de nivelul de 4.4844 lei) ceea ce ar reprezenta şi intersecţia cu linia mediană. Trecerea peste acest nivel poate “împinge” euro până la o valoare apropiată de maximul de 4,6 lei;

–          Scenariul optimist (marcat pe grafic prin dreptunghiurile albastre) şi în care leul câştigă putere şi poate reveni, în cel mai bun caz, la minimul de 4,3991 lei/euro.

Ţinând cont de cele anterior expuse şi de poziţionarea RSI în raport cu propria linie de trend precum şi de cross-ul făcut de mediile mobile, şanse mai mari de confirmare îl are scenariul pesimist în care euro revine către maximul istoric.

Asta în condiţiile în care BNR va interveni mai rezervat în piaţă, iar conjunctura economică va fi favorabilă României.

Indiferent însă de acestea trebuie subliniat că decizia BNR de reducere a dobânzii de referinţă pune presiune pe leu, investitorii renunţând la depozitele în lei şi reorientându-se către cele în valută care, conform sugestiei BNR, ar trebui să aibă o dobânda egală cu cea a depozitelor în lei. Totuşi nu este exclus ca o parte din aceşti lei care “zac” în depozite să se reîntoarcă în economia reală, BNR obţinând astfel efectul scontat de stimulare a acesteia.

Dănuţ Dudu

Disclaimer: Acest material este publicat de către www.Financiarul.ro şi are un scop informativ, neconstituind o recomandare de cumpărare sau de vânzare a unor valori mobiliare. Orice decizie investiţionala luată de cititorii noştri reprezintă responsabilitatea exclusivă a acestora. Datele utilizate pentru redactarea materialului au fost obţinute din surse considerate a fi de încredere, însă nu putem garanta corectitudinea şi exhaustivitatea lor.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.