Cercetători americani au reuşit să inducă amintiri false unor şoareci

0

Cercetători americani au reuşit pentru prima oară să manipuleze memoria unor şoareci. Pornind de la două evenimente independente trăite de animale, ei au creat o amintire falsă cu ajutorul optogeneticii, relatează lefigaro.fr.

De la „Total Recall” la „Inception”, manipularea memoriei şi a amintirilor pe care le păstrează i-a inspirat din plin pe autorii de science fiction. Odată cu recenta publicare în revista Science a ultimelor lucrări ale unei echipe de cercetători conduse de profesorul Susumu Tonegawa, această utopie ar putea deveni ceva mai credibilă. Cercetătorii au reuşit să implanteze false amintiri în memoria unor şoareci. Este o performanţă tehnică ce va permite o mai bună înţelegere a proceselor de memorie şi a deficienţelor lor.

Ca să manipuleze amintirile unor şoareci de laborator, cercetătorii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au recurs la optogenetică, tehnică pusă la punct în urmă cu mai mult de zece ani şi care a revoluţionat lumea neuroştiinţelor. Ea permite activarea anumitor neuroni prin expunerea lor la o sursă luminoasă. Pentru a fi receptive la lumină, celulele nervoase trebuie să fie în prealabil modificate genetic ca să se poată exprima o proteină, channelrodopsina.

Autorii studiului amintesc că „memoria este dinamică şi constructivă prin natura ei”, aşa încât amintirile nu sunt simple fotografii „gravate” îm memorie ca pe un hard disk. Rememorarea unei amintiri presupune o reconstrucţie, susceptibilă să inducă modificări. „Fiinţa umană este un animal extrem de imaginativ”, arată Susumul Tonegawa, câştigător al unui premiu Nobel în 1987. „Ca la şoareci, se poate ca evenimente puternice din punct de vedere emoţional să fie asociate cu o experienţă trecută şi să ducă la o amintire falsă”, adaugă el.

Celor care ar putea obiecta invocând faptul că la şoareci creierul este foarte departe de cel al omului, Pierre-Marie Lledo, cercetător la Institutul Pasteur, aminteşte că „procesele de memorie s-au păstrat în profunzime între specii în cursul evoluţiei, de la vierme la om”.

Se pot însă deosebi amintirile adevărate de iluziile create? „Este un alt rezultat important al acestor cercetări, adaugă Pierre-Marie Lledo. Datele arată că memoria fictivă este la fel de eficientă ca memoria adevărată în declanşarea unor răspunsuri afective. În ambele cazuri sunt implicate aceleaşi circuite neuronale. Graniţa dintre real şi imaginar dispare.”

Rezultatele au realimentat polemica asupra utilizării neuroştiinţelor cognitive în domeniul legal. Studiul a fost mult comentat în Statele Unite, unde cercetătorii s-au întrebat, în revista Nature Neurosciences din februarie, ce rol ar trebui să joace neuroştiinţele în desfăşurarea proceselor judiciare. Pentru că cine spune „amintiri false” spune şi „mărturii false”. În Statele Unite, trei sferturi din cele 250 de persoane implicate în acţiuni penale şi declarate în cele din urmă nevinovate după primele teste ADN au fost acuzate pe baza unor declaraţii ale unor martori oculari.

Înţelegerea fenomenului prin care creierul uman poate produce false amintiri rămâne aşadar o miză ştiinţifică majoră, cu importante consecinţe în societate, încheie lefigaro.fr.(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.