Război cu hoţii de lemne. Noul Cod Silvic e lăudat

0

În primele şase luni ale anului, în pădurile din România s-au tăiat 179.950 de metri cubi de lemn. În total, vorbim de un prejudiciu material de aproximativ 8,9 milioane de euro şi o pagubă asupra naturii care poate fi recuperată în zeci, chiar sute de ani, scrie yahoo.com

„Am cerut regiei Romsilva, încă din luna martie, să îşi facă ordine în păduri. Conducerea instituţiei a demarat în toată ţara controale ample la Direcţii şi Ocoale Silvice, rapoartele acestora fiind în curs de finalizare.

Eu însămi verific situaţia în teren prin sondaje. Le-am cerut aplicarea drastică a cadrul legal existent, iar pe măsură ce rapoartele vor fi finalizate, le vom face publice. Din nefericie, actualul cadru legal face dificilă sau chiar imposibilă luarea măsurilor necesare ce se impune”, a reacţionat ministrul MAPP, Lucia Varga.

Un raport al Curţii de Conturi arată că tăierile ilegale nu sunt infracţiuni izolate, ci au devenit un fenomen la nivel naţional. Reprezentanţii Ministerului pentru Ape, Păduri şi Piscicultură (MAPP) spun că în multe zone pădurile au fost lăsate la îndemâna hoţilor, iar în acest moment există o stare anormalitate, o situaţie critică care necesită măsuri speciale pentru a salva în ultimul ceas pădurile din România de la procesul de distrugere.

 

  • Ofensiva drujbelor după Revoluţia din `89

Tot Curtea de Conturi arată că volumul total al tăierilor ilegale din fondul forestier în perioada 1990 – 2011, proprietate de stat şi privată, acoperă o suprafaţă de peste 366.000 de hectare. Mai exact, în România s-au tăiat ilegal 80 de milioane de metri cubi de lemn.

„Asta înseamnă că România a pierdut peste cinci miliarde de euro din cauza tăierilor ilegale. Efectele le vedem. Inundaţiile sunt efectele acestor tăieri ilegale”, a declarat ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga.

Într-un raport realizat de Greenpeace, pe baza răspunsurilor primite de la autorităţi, în perioada 2009-2011 s-au înregistrat, în total, la nivel naţional, 31.456 de cazuri de tăieri ilegale de arbori, pentru care s-au dat amenzi contravenţionale şi întocmit dosare penale, în funcţie de gravitatea faptei. „Altfel spus, 10.485 de cazuri pe an şi circa 29 de tăieri ilegale pe zi. Cele mai multe cazuri de tăieri ilegale au fost înregistrate în judeţele Argeş, Gorj şi Prahova, totalizând 11.258 de cazuri în perioada 2009-2011.

Începând cu anul 2010, Jandarmeriei i-au fost reduse atribuţiile, în momentul de faţă putând având doar atribuţii de constatare, nu şi de sancţionare în domeniul tăierilor ilegale de arbori. În ceea ce priveşte numărul cazurilor de tăieri ilegale înregistrat de autorităţi, trebuie ţinut cont de faptul că acestea sunt doar cazurile înregistrate de autorităţi, numărul total de tăieri ilegale de arbori fiind mai mare, la acesta adăugându-se şi cazurile care nu au fost identificate de autorităţi”, concluzionează în raport cei de la Greenpeace.

 

  • Cele patru puncte esenţiale ale noului Cod Silvic

Una dintre principalele cauze ale furturilor de lemn din păduri este legislaţia permisivă, care, potrivit organizaţiilor de protecţia a mediului şi preprezentanţilor MAPP, a fost modificată de-a lungul anilor astfel încât este indulgentă cu hoţii. Noul Cod Silvic anunţă salvarea pădurilor.   

Vor fi patru direcţii pe care va merge Noul Cod Silvic. Se doreşte „exploatarea raţională a pădurilor, apoi înăsprirea pedepselor pentru furtul de lemne, gestionarea eficientă şi durabilă a micilor proprietăţi şi descurajarea exportului”.

Potrivit reprezentanţilor Romsilva, exploatarea va fi făcută de firme specializate, iar lemnul obţinut se va vinde în depozite special amenajate. Una dintre propunerile în noul Cod Silvic este aceea că administratorul pădurii va scoate la licitaţie serviciul de exploatare a masei lemnoase, lemnul va fi scos la drumul forestier, va fi sortat, va fi marcat cu plăcuţe cu număr de înregistrare şi cu serie şi va fi comercializat de către administrator. Tot administratorul va întocmi avizul de însoţire a mărfii.

De asemenea, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, spune că o altă modificare importantă este cea referitoare la capitolul infracţiuni, care prevede pedepse penale pentru cei care fură lemne.

„Vom aplica Codul Penal pentru furtul de masă lemnoasă, aşa cum se aplică pentru orice furt. Dacă fură cineva o conservă dintr-un supermarket se alege cu dosar penal, însă dacă vorbim în acest moment de furtul de lemne, situaţia este cu totul alta. Nu văd de ce”, a spus Lucia Varga. Ministrul crede că prin noul Cod Silvic va stopa cu până la 70% furtul de lemne.

 

  • ONG-urile: „95% din punctele noastre au fost preluate”

Iniţial, prin modificări aduse unor articole, proiectul noului cod silvic „crea posibilitatea scoaterii de suprafeţe din fond forestier într-un cadru necontrolat, ceea ce încalcă principiile care stau la baza gestionării durabile a pădurilor”, arăta Coaliţia de Mediu si WWF-România.

Alianţa celor două organizaţii de protecţia mediului au venit şi cu argumentul că Fondul forestier în România ocupă o suprafaţă mai mică de 1/3 din teritoriul ţării (27,3%), sub nivelul mediu al Uniunii Europene, care este de aproximativ 36% şi, mai mult decât atât, repartizarea fondului forestier naţional pe regiuni de dezvoltare şi judeţe este neuniformă”.

De asemenea, cele două instituţii au insistat şi ca noile legi ale pădurilor să cuprindă şi mai multe articole cu privire la conservarea biodiversităţii ecosistemelor forestiere, „fiind necesar ca în Codul Silvic să fie precizate în mod clar care sunt pârghiile de ocrotire şi menţinere a acesteia”.

„Am avut o listă foarte bine fundamentată pe articole, ce ar face diferenţa între codul existent şi propunerea făcută. Dacă rămâne cum este acum e bine. Deocamdată, Ministerul a preluat 95% din punctele noastre. Tot ce ţine de buna gospodărire a pădurilor în România pe termen lung, toate propunerile noastre au fost încorporate.

Sigur, în cadrul unei legi, Guvernul are un punct de vedere, iar în acel punct se regăsesc doleanţele noastre. Codul Silvic, aşa cum e acum, nu are puncte problematice deosebite. Urmează dezbaterea la nivel parlamentar şi sperăm că nu vor apărea acolo probleme, să fie schimbări în propunerea de acum”, a explicat directorul Program Păduri şi Arii Protejate în cadrul WWF România, Costel Bucur, pentru Yahoo! News.

Din punct de vedere al structurii pe specii, pădurile cuprind următoarele specii principale: fag (32%), molid (23%), stejar (17%), brad (5%), diverse specii de esenţă tare (5%), alte specii de esenţă moale (15%) şi alte răşinoase (2%).

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.