Muzeul Colecţiilor de Artă – 35 de ani de la inaugurare

0

Muzeul Colecţiilor de Artă, instituţie reper în peisajul cultural bucureştean, inaugurat în 1978 ca secţie a Muzeului de Artă al RSR (actualul Muzeu Naţional de Artă al României), împlineşte, miercuri, 35 de ani de existenţă.

 Şeful de secţie al Muzeului Colecţiilor de Artă, Dana Dragomir, a dezvăluito serie de momente din istoria instituţiei, de la inaugurare şi până în prezent.

„Muzeul a fost deschis în prezenţa lui Nicolae şi a Elenei Ceauşescu, la evenimentul inaugural fiind prezenţi Ştefan Voitec, care era executor testamentar pentru colecţia Ion Pas, dar şi numeroase personalităţi culturale ale momentului – Ion Frunzetti, Mircea Deac ori Alexandru Cebuc, directorul de atunci al Muzeului de Artă al RSR, Petre Oprea, critic de artă, Şeful de secţie al Muzeului Colecţiilor, director adjunct al Muzeului de Artă”, a spus Dragomir.

Ea a menţionat că, la deschidere, Muzeul Colecţiilor de Artă avea 13 colecţii, printre care Elena şi Anastase Simu, Krikor Zambaccian, Iosif Iser, Dr. Iosif şi Elena Dona, George Oprescu, Victor Eftimiu, Alexandra şi Barbu Slătineanu, prof. Garabet Avakian, Hrandt Avakian.

„În prezent avem 44 de colecţii, unele donate după ’90: Iozefina şi Eugen Taru, dr. Emanoil Anca, Dan Nasta, Adina Nanu, etc”, a spus Dana Dragomir.

Şeful de secţie al Muzeului Colecţiilor de Artă a amintit şi seria de conferinţe ce includea, în deschidere, vizionarea unui film de artă, mult gustate de publicul bucureştean, organizate de conducerea din anii ’80 a muzeului, dar şi de un moment trist în istoria instituţiei, furtul, în acei ani, a două tablouri de Nicolae Grigorescu – „Creanga de măceş” şi „Ciobănaş cu oi în apus de soare”, dintre care primul nu a mai fost recuperat.

Un alt regret al Danei Dragomir sunt retrocedările unor colecţii, în anii ’90, după părerea acesteia „foarte discutabile, pentru că ele nu se întorc la adevăraţii moştenitori, ca în cazul Colecţiei Maruca Dona, ale cărei lucrări au fost împrăştiate”.

În toamnă, conducerea Muzeului Colecţiilor de Artă aşteaptă începerea procedurii de primire a unei colecţii reunind aproximativ 20 de lucrări, aparţinând unei nepoate a Margaretei Rădulescu.

„Cine apucă să ne viziteze rămâne încântat şi revine”, a mai declarat Dana Dragomir, menţionând că încearcă realizarea unor contracte cu o serie de agenţii pentru înscrierea muzeului în cadrul traseelor turistice ale Capitalei.

Muzeul Colecţiilor de Artă a fost deschis oficial pe 3 iunie, la Palatul Romanit de pe Calea Victoriei, publicul având acum posibilitatea să-l viziteze după o pauză de aproape 40 de ani.

Printre primii vizitatori s-au numărat premierul Victor Ponta, prinţul Charles, dar şi ambasadori, directori ai altor muzee din Bucureşti, politicieni şi ziarişti.

Muzeul, care a putut fi vizitat ultima oară în 1986, a fost supus unui amplu proces de consolidare şi renovare a clădirii, după care a continuat cu restaurarea unor importante piese din patrimoniul muzeul.

Inaugurat în 1978 ca secţie a Muzeului Naţional de Artă al României, Muzeul Colecţiilor de Artă reuneşte într-un singur aşezământ donaţiile făcute de-a lungul anilor de colecţionari cu merite deosebite în păstrarea unui valoros patrimoniu artistic. Din 1986 până în 2009 muzeul a fost deschis parţial pentru public, în diferite formule (corpurile B şi C până în 2002, corpul A în perioada 2003-2009), iar la începutul anului 2009 a fost închis, ca urmare a avansării lucrărilor de consolidare şi restaurare, finanţate prin împrumutul oferit României de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, în vederea reabilitării monumentelor istorice reprezentative.

În prezent, în urma unei solide reconstrucţii şi reamenajări, fostul Palat Romanit poate valorifica într-o viziune modernă patrimoniul muzeal pe care îl găzduieşte.

Muzeul readuce la viaţă perioada interbelică, o perioadă în care se conturează şi se impun renumite colecţii precum cele ale lui Iosif N. Dona, Garabet Avakian, Alexandra şi Barbu Slătineanu, Marcu Beza, Beatrice şi Hrandt Avakian.

În cele trei clădiri ale muzeului sunt găzduite de asemenea lucrări celebre ale lui Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Gheorghe Pătraşcu, Theodor Pallady, Lucian Grigorescu, Iosif Iser, Camil Ressu, Francisc Şirato, Alexandru Ciucurencu, Dimitrie Ghiaţă. Nu lipsesc, de asemenea, lucrări de pictură, grafică, sculptură şi artă decorativă de provenienţă occidentală sau orientală.

Anumite colecţii se remarcă prin tematica foarte clar definită (colecţia Simu – artă românească şi franceză, colecţia Slătineanu – artă populară, colecţia Béatrice şi Hrandt Avakian – artă decorativă şi orientală, colecţia Marcu Beza – arta Orientului Apropiat), în timp ce altele au un caracter monografic (colecţia Iosif Iser, colecţia Corneliu Baba, colecţia Lucia Demetriade Bălăcescu).Colecţiile prezentate ocupă integral cele trei corpuri ale Palatului Romanit.

Expunerea lor ţine seama de specificul patrimoniului, urmărind redarea configuraţiei originare a fiecărei colecţii într-o prezentare coerentă atât sub raport cronologic, cât şi sub raportul filiaţiilor stilistice.(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.